RECENSĂMÂNT 2012. Cum s-a schimbat HARTA MARILOR ORAȘE din România în ultimii 10 ani

Populația stabilă recenzată a României a scăzut în ultimii 10 ani cu peste 2,6 milioane de persoane, ajungând în prezent la 19.043.767 de persoane. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 35 de ani, conform datelor preliminare ale celui mai recent recensământ realizat de către reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS).

Cele mai mari orașe ale țării afectate de această scădere, mai exact municipiile reședință de județ, au fost Galați, Dolj, Iași, Brașov și Constanța. În total, doar la nivelul acestora, populația stabilă recenzată a scăzut cu 296.384 de locuitori, aproape de două ori cât întreaga populație recenzată, în 2012, a municipiului Pitești.

Contactați de gândul, reprezentanții administrațiilor locale ale unora dintre cele mai mari orașe din țară la nivelul cărora s-a înregistrat o scădere masivă a numărului de locuitori susțin că de vină pentru aceste rezultate este sărăcia, nu lipsa atragerii unor investitori care să creeze noi locuri de muncă în regiunile respective.

Topul municipiilor reședință de județ care au pierdut cei mai mulți locuitori în ultimii 10 ani

Sursă: gândul.info (date INS)

Peste 67.600 de gălățeni și-au părăsit orașul în ultimul deceniu

Populația stabilă recenzată a municipiului Galați a înregistrat în ultimul deceniu cea mai mare scădere a numărului de locuitori, la nivel național -67.657 de locuitori – aceasta ajungând de la 298.861 persoane, la recensământului realizat în 2002, la 231.204 persoane.

Principalele cauze care au dus la scăderea numărului gălățenilor au fost, conform reprezentanților primăriei locale, plecarea lor în străinătate, rata mică a natalității și mutarea unora dintre locuitori în zonele rurale. „Galațiul este un oraș industrial care a prins contur odată cu apariția combinatului siderurgic. Cei care s-au angajat de tineri în combinat au ieșit acum la pensie și s-au întors la țară”, a declarat pentru gândul Mihai Costache, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Galați.

(FOTO: Ovidiu Iordachi/Mediafax Foto)

Costache a acuzat și „lipsa acută de fonduri” cu care se confruntă municipiul Galați și ne-a explicat că anul acesta singurul lucru pe care a putut să îl facă, la nivel local, primăria a fost realibilitarea unor străzi.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Galați susține și că numărul șomerilor este mare în această zonă și că nici crearea unor noi locuri de muncă nu ar ajuta la creșterea populației stabile. „Mă îndoiesc că dacă am avea 5.000 de locuri de muncă ar veni cineva de afară”, a mai adăugat Costache.

Pe următorul loc al topului municipiilor reședință de județ care au pierdut cei mai mulți locuitori în perioada 2002-2012 se află orașul Craiova, unde numărul locuitorilor a scăzut cu 58.836 de persoane, ajungând în prezent la 243.765 de locuitori.

(Click pentru a mări)

Sursă: gândul.info (date INS)

Explicația reprezentanților Primăriei Municipiului Iași pentru scăderea masivă a populației stabile: Industria se află în moarte clinică

Poziția a treia în clasament este ocupată de către municipiul Iași, unde populația stabilă recenzată a scăzut în ultimii 10 ani cu 57.478 de persoane, mai exact cu 17,91%, în timp ce la nivelul întregului județ populația stabilă recenzată a scăzut, în aceeași perioadă de timp, cu 11,43%.

Astfel, Iașiul a devenit al treilea cel mai mare oraș din România după ce numărul locuitorilor săi a scăzut de la 320.888 de persoane la 263.410 de persoane.

(FOTO: Wikimedia Commons)

Pentru această scădere, reprezentanții autorităților locale dau vina pe sectorul industrial din acest municipiu care se află, în prezent, „în moarte clinică”. „În ultimii 20 de ani, Iașiul ca oraș industrial este în moarte clinică”, a declarat pentru gândul Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Iași.

El ne-a explicat, de asemenea, că o mare parte a locuitorilor care lucrau în cadrul Uzinelor Nicolina și în cadrul fostului Combinat de Utilaj Greu din Iași, Fortus, s-au retras în ultimii ani în zonele rurale după ce, din cauza performațelor reduse, ele au fost închise.

„Nu au făcut performanță și încetul cu încetul au fost închise și forța de muncă rămasă nu a putut fi absorbită”, ne-a explicat Buraga. „Pe vremea comuniștilor forța de muncă necalificată a fost adusă din zona rurală. Acum oamenii se întorc de unde au plecat”, ne-a mai spus el.

„S-a dezvoltat foarte mult în Iași latura comercială, de retail, dar industria grea care aduce bani în societate lipsește”, susține purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Iași.

Cum se explică scăderea numărului de locuitori în al șaptelea cel mai mare oraș din România

Și în municipiul Brașov, care ocupă la fel ca și în 2002 locul al șaptelea în clasamentul celor mai mari orașe ale țării, populația stabilă recenzată a scăzut în ultimul deceniu cu peste 56.600 de locuitori, ajungând la 227.961 de locuitori.

Aceasta este cea de-a zecea cea mai mare scădere a populației stabile recenzate înregistrată la nivel național în perioada 2002-2012, mai exact de aproape 20%.

Primarul Municipiului Brașov susține că această scădere a fost cauzată de numărului mare de brașoveni care s-au mutat în zona metropolitană a orașului, unde și-au construit case, dar și de sistarea unora dintre activitățile industriale din zonă.

(FOTO: Thomas Dan/Mediafax Foto)

„Odată cu încheierea activităților industriale și a închiderii unor platforme numărul locuitorilor a scăzut”, a declarat pentru gândul George Scripcaru, în vârstă de 46 de ani, membru al PDL și primar al orașului Brașov, aflat la al treilea mandat.

„Oamenii se mișcă foarte rapid, sunt activi în Municipiul Brașov, dar trăiesc în jur, unde și-au făcut locuințe”, ne-a mai explicat edilul. „În municipiu vin zilnic mii de oameni la serviciu și pleacă după-amiază în comunele lor”, ne-a mai spus Scripcaru.

Au existat, de asemenea, locuitori care au ales să plece în străinătate, după cum explică primarul Municipiului Brașov. El nu crede că scăderea populației are legătură cu lipsa investițiilor din zonă și susține că „în Brașov sunt, se fac și se derulează investiții și în momentul de față”.

Și în Municipiul Constanța numărul locuitorilor a scăzut în ultimii 10 ani cu 17,97%, populația stabilă recenzată ajungând de la 310.471de locuitori, în 2002, la 254.693 de locuitori, în 2012. Astfel, în ultimul deceniu peste 55.700 de constănțeni au ales să își părăsească orașul.

În topul municipiilor reședință de județ care au înregistrat, la rândul lor, scăderi ale populației de peste 27.500 de persoane se numără și Brăila, Bacău și Prahova.

Focșănenii „au plecat în pribegie” din cauza condițiilor grele de trai

La nivel național, cea mai mare scădere a populației stabile ca procent, de 27,82% s-a înregistrat în ultimii 10 ani în cazul municipiului reședință de județ Vaslui. Aici numărul locuitorilor a scăzut din 2002 și până în prezent cu 19.636 de persoane, aproape cât întreaga populație stabilă recenzată a Municipiului Codlea din județul Brașov.

Topul marilor orașe în care populația stabilă a scăzut, procentual, cel mai mult în ultimii 10 ani

Pe locul al doilea în top se află municipiul Focșani din județul Vrancea. În cazul său populația stabilă recenzată a scăzut în ultimii 10 ani cu 27,48%, ajungând în prezent la 73.868 de persoane. Pentru a explica această scădere, edilul orașului dă vina pe sărăcia din zonă.

(FOTO: Wikimedia Commons)

„Din cauza condițiilor grele de viață, cetățenii din Focșani au luat calea pribegiei”, a declarat pentru gândul Decebal Bacinschi, în vârstă de 65 de ani, membru al partidului PSD, aflat la al patrulea mandat în funcția de primar al acestui oraș.

El ne-a mai explicat, de asemenea, că mulți dintre focșăneni au ales să plece în străinătate, în state precum Italia și Spania.

Băcăuanii se mută în nordul Italiei. Cum vor reprezentanții primăriei să îi aducă în țară

Următoarele locuri ale clasamentului sunt ocupate de municipiile de județ Tulcea și Piatra Neamț, unde populația stabilă recenzată a scăzut în ultimii 10 ani cu 27,46%, respectiv cu 26,23%. Într-o situația grea se află și Bacăul unde populația stabilă recenzată a scăzut cu aproape 24%, mai exact cu 42.040 persoane, ajungând în prezent la 133.460 de persoane.

Conform reprezentanților autorităților locale, principala cauză a acestei scăderi masive este plecarea băcăuanilor în străinătate. „Putem spune că principala cauză a scăderii populației este evidenta migrare către vestul Europei, în orașe și în provincii din nordul Italiei”, a declarat pentru gândul Ionuț Tomescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Bacău.

(FOTO: Primărie Bacău)

„Există 133.000 de români în nordul Italiei, în regiunea Piemonte, dintre care circa 60.000-70.000 sunt din întreg județul Bacău, iar circa 18.000 sunt din Municipiul Bacău. Neoficial, se vorbește de și mai mulți români”, ne-a mai explicat el.

Tomescu susține, de asemenea, că în ultima perioadă de timp persoanele care au ajuns în acea regiune în anii 1997-1998 au început să își cheme în străinătate și rudele rămase în țară.

După părerea sa, în ultimii ani s-au luat la nivel local unele măsuri care i-ar putea încuraja pe băcăuani să se întoarcă în România. „În 2004 impozitele erau mai mari decât în 2012. Ele ar putea constitui un imbold pentru a te întoarce acasă. Oamenii ar da astfel mai puțini bani la stat”, a explicat Tomescu.

Reprezentantul autorităților locale susține, de asemenea, că în cazul în care s-ar întoarce în țară și ar vrea să își întemeieze propria afacere, românii pot beneficia și de scutiri de la plata impozitului.

„Agenții economici beneficiază de o scutire de 25% de la plata impozitului pe clădiri și pe terenuri, care se adaugă la scutirea de 10% acordată în cazul plății până la data de 31 martie. Practic există o scutire de 35% de la impozitul pe clădiri și pe terenuri”, ne-a mai explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Bacău.

Sursă: gândul.info (date INS)

Care sunt marile orașe din România care au pierdut cei mai puțini locuitori

Pe primul loc în topul municipiilor reședință de județ în care numărul locuitorilor a scăzut cel mai puțin în ultimii 10 ani se află municipiul Miercurea Ciuc, din județul Harghita. În cazul său, populația stabilă recenzată a scăzut în perioada 2002-2012 cu doar 4.049 locuitori, în timp ce la nivel județean populația stabilă recenzată a scăzut, în aceeași perioadă, cu doar 6,51%.

„Noi suntem una dintre cele mai mici reședințe de județ din România. Este un oraș în care încă se poate trăi, aproape ca în zona rurală, este liniște, serviciile sunt bune, drept urmare lumea nu se mută în localitățile limitrofe ca în alte cazuri”, a declarat pentru gândul Robert Raduly, în vârstă de 44 de ani, membru al partidului UDMR, care se află la al treilea mandat în fruntea celui mai important oraș din județul Harghita.

(FOTO: Mihaly Laszlo/Mediafax Foto)

„Acest fenomen există, dar este foarte puțin pronunțat”, ne-a mai explicat edilul care nu crede că scăderea mică a numărului de locuitori ar fi „un merit al municipalității, ci că el derivă din situația noastră specială”.

Primarul acestui municipiu ne-a mai explicat, aflând datele comparative ale rezultatelor recensământului din 2002 cu cele ale celui mai recent recensământ, că în opinia sa acest lucru însemnă și că „sunt 500 de securiști în oraș”. „Ei nu sunt recenzați de recenzori generali”, ne-a mai spus Raduly.

„S-au mutat în Miercurea Ciuc o grămadă de oameni care au scopul precis de a destabiliza și de a urmări”, a subliniat primarul.

El nu se arată mulțumit nici de numărul investitorilor care au venit în zona sa în ultima perioadă. „Momentan este o problemă destul de delicată. Comunitatea este mică, închisă, cu temperaturi totuși scăzute iarna. Majoritatea indicatorilor cu care am putea convinge un investitor străin sunt împotriva noastră”, este de părere Raduly.

Maghiarii din Sfântu Gheorghe nu pleacă din acest oraș pentru că „își iubesc pământul natal”

Al doilea loc în clasamentul orașelor municipii de județ care au pierdut, în ultimul deceniu, cei mai puțini locuitori este ocupat de către municipiul Sfântu Gheorghe din județul Covasna. Față de anul 2002, în acest oraș trăiesc cu 7.231 mai puține persoane.

Edilul acestui oraș susține că unul dintre motivele pentru care locuitorii din Sfântul Gheorghe nu au părăsit în număr mare orașul este „iubirea” lor pentru locurile natale.

„La noi în municipiul Sfântu Gheorghe proporția etnică este de 75%-77% maghiari și cei care voiau să plece în străinătate și să lucreze au plecat înainte de 2002. După 2002 au plecat mai puțini”, a declarat pentru gândul Antal Arpad, în vârstă de 37 de ani, membru al UDMR, care se află la al doilea mandat în funcția de primar al celui mai important oraș din județul Covasna.

(FOTO: Vargyasi Levente/Mediafax Foto)

„Noi întotdeauna am spus că ne iubim pământul natal și această iubire ne face să părăsim mai greu locul respectiv și țara”, ne-a mai explicat Antal Arpad.

El susține, de asemenea, că în perioada 2004-2010 rata natalității în rândul populației maghiare a crescut și că acest lucru ar fi putut influența, la rândul său, evoluția populației stabile în municipiul său.

Antal Arpad este sceptic în ceea ce privește creșterea numărului de locuitori în Sfântu Gheorghe și nu crede că acest lucru va fi posibil în viitorul apropiat.

În ceea ce privește atragerea de noi investitori în Municipiul Sfântul Gheorghe, primarul spune că scopul lui nu este acela de a crea noi locuri de muncă, ci acela de a crea „locuri de muncă bine plătite”.

Tot în topul municipiilor reședință de județ care au pierdut în ultimii 10 ani cei mai puțini locuitori se află și Alba Iulia, Alexandria, Cluj-Napoca, Zalău și Slobozia. În cazul lor, populația stabilă recenzată a scăzut în perioada 2002-2012 cu sub 10.000 de locuitori.

Topul municipiilor reședință de județ care au pierdut cei mai puțini locuitori din 2002 și până în prezent

Sursă: gândul.info (date INS)

Cluj-Napoca devine după 10 ani cel mai mare oraș al României, după București

În cazul orașului Cluj-Napoca s-a înregistrat cea mai mică scădere a populației stabile recenzate, la nivel național, de doar 2,77%. Astfel, numărul locuitorilor acestui oraș a scăzut în perioada 2002-2012 de la 317.953 persoane, la 309.136 persoane, conform datelor preliminare ale celui mai recent recensământ desfășurat în țară.

(FOTO: Haaz Sandor/Mediafax Foto)

În ciuda acestei scăderi, Cluj-Napoca a reușit să depășească în top Iașiul și să devină cel mai mare oraș din România, după Capitală.

O scădere mică, de doar 4,15% s-a înregistrat și în cazul municipiului reședință de județ Timișoara. Aici, în ultimii 10 ani numărul locuitorilor a scăzut de la 317.660 de persoane la 304.467 de persoane. Astfel, numărul locuitorilor din Timișoara a ajuns să fie asemănător cu cel al locuitorilor sectorului 2 al Capitalei.

Scăderi de sub 12% ale populației stabile recenzate s-au înregistrat și în cazul municipiilor Miercurea Ciuc, Oradea, Sibiu, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe și Pitești.

Topul marilor orașe în care populația stabilă a scăzut cel mai puțin în ultimii 10 ani (%)

Sursă: gândul.info (date INS)

În top nu a fost inclus și județul Ilfov în ciuda faptului că el a fost singurul din România la nivelul căruia populația stabilă recenzată nu a scăzut, ci dimpotrivă a crescut cu 21,36%. Cu toate că nu are un municipiu reședință de județ, cel mai mare oraș al său este Voluntari unde în ultimii 10 ani numărul locuitorilor a crescut de la 30.016 persoane la 38.680 de persoane, mai exact cu 28,86%.