Începerea școlii presupune reintegrarea copiilor în colectivitate. Contactul cu multe persoane și explorarea diverselor spații din instituție îi predispun pe aceștia la mai multe infecții decât în perioada de vacanță.
E bine ca micuții să fie încurajați să învețe regulile de bază ale igienei, astfel încât, în momentul în care nu mai sunt sub supravegherea părinților, să știe să se îngrijească singuri.
Bolile aerogenesunt cele care se transmit pe calea aerului și au ca poartă de intrare nasul, faringele și aparatul respirator. Cele mai cunoscute din această grupă sunt: scarlatină, rujeolă (pojar), rubeolă, varicelă (vărsat de vânt), oreionul, tusea convulsivă (tuse măgărească), gripă, difteria, meningitele, encefalitele, pneumoniile, tuberculoza. Anumite semne și simptome ne pot atrage atenția asupra unei posibile îmbolnăviri din cele enumerate mai sus. Existența de cazuri în anturaj, în colectivitate, o stare generală modificată cu câteva zile înaintea debutului bolii când apăr și semne distinctive care orientează diagnosticul.
Febra, erupția pe piele care se extinde apoi, ne poate orienta spre o boală eruptivă: varicelă, rubeolă, rujeolă, scarlatină. Fiind vorba de boli cu grad mare de contagiozitate și cu o cale de transmitere simplă, pe cale aeriană, bolile eruptive pot fi contractate cu ușurință în colectivități mari.
Pentru unele dintre ele există vaccinuri cu care pot fi imunizați copiii, în timp ce pentru altele este nevoie de luarea unor măsuri terapeutice ușoare la domiciliu în vederea ameliorării simptomelor, atunci când boala se manifestă.
Temperaturile din ce în ce mai reci atrag o mulțime de virusuri pregătite să atace sănătatea copiilor.Infecțiile respiratoriipot degenera și în alte complicații dacă sunt tratate necorespunzător.
Cel mai bun mod de protejare a copiilor îl reprezintă imunizarea. Există metode naturale de imunizare (suplimente alimentare, sport) sau vaccinuri.
Trebuie ca aparținătorii să acorde încredere vacinarii, ca mijloc de prevenire a unor îmbolnăviri grave. În multe cazuri stă în puterea noastră să prevenim boli infecțioase față de care încă nu există produse vaccinale.
Infecțiile digestive. Cele mai frecvente sunt: diareile infecțioase, toxiinfecțiile alimentare, dizenteria, hepatitele virale. Se recomandă spălarea mâinilor de foarte multe ori pe zi pentru că ar trebui să știm că cei mai mari dușmani ai îmbolnăvirilor digestive sunt mâinile. Mâinile se contaminează cu diverși microbi în timpul activităților noastre și apoi contaminăm în continuare prin intermediul mâinilor toate obiectele, alimentele cu care venim ulterior în contact.
Scaunele diareice însoțite de alterarea stării generale, febră, grețuri, vărsături și prezența în scaun de sânge, puroi, mucus trebuie să reprezinte un semnal de alarmă și să vă determine să consultați un medic pediatru. Recomandările de regim, tratament, modalități de hidratare trebuie respectate. Nu se administrează antibiotice de primă intenție ci ca ultimă alternativă.
Școala sau grădinița este locul cel mai frecvent menționat atunci când un copil se îmbolnăvește de hepatită cu transmitere digestivă. Denumită și boala mâinilor murdare, hepatita A este o boală are ca simptome și semne distinctive febră, oboseală, greață și vărsăturile, colorarea în galben a tegumentelor (icter), urini colorate intens. Boala se transmite cu ușurință prin atingerea gurii cu mâinile infectate de bacterii. Bolnavii se izolează în spital și se iau măsuri de prevenire în rândul contactilor.
Infectarea cu paraziți intestinali(oxiuri, limbrici, giardia) se produce în grupuri și apare în toate clasele socioeconomice.
Calea principală de infecție este reprezentată de cea fecal-orală (mâini murdare și alimente contaminate), însă există și autoinfecție. Se recomandă menținerea curățeniei generale în casă sau în spațiile în care își desfășoară activitățile colectivitățile (creșe, grădinițe, școli). Schimbarea zilnică a lenjeriei intime, spălarea după fosirea toaletei, evitarea scărpinării zonelor perianale pruriginoase, împreună cu tratamentul medicamentos recomandat de către medic reprezintă metodele de tratare și prevenire a infectării cu paraziți intestinali.
Păduchii încă mai sunt o problemă medicală de actualitate. Pediculoza capului poate afecta persoanele de orice nivel social. Este foarte dificil prevenția răspândirii pediculozei între copii deoarece ei împart foarte frecvent aceleași căciuli, șepci, pieptene și alte obiecte. Examinarea frecventă a scalpului școlarilor poate să deceleze prezența pediculozei iar tratamentul precoce împiedică răspândirea pediculozei la ceilalți membri ai familiei. Riscul este redus prin evitarea contactului prelungit cu persoanele infestate.
Este mai ușor să previi decât să tratezi. Acesta este un adevăr și stă la îndemâna noastră să o facem.
Dr. Claudia ILIE – Medic Specialist Pediatrie, MEDAS Unirea