Omul de afaceri ILIE CARABULEA ar putea fi ELIBERAT CONDIȚIONAT din închisoare săptămâna viitoare

Omul de afaceri Ilie Carabulea, care ispășește în Penitenciarul Aiud o pedeapsă de un an și șase luni de închisoare pentru dare de mită, ar putea fi eliberat condiționat săptămâna viitoare, după ce Judecătoria Aiud a aprobat o cerere în acest sens, însă decizia nu este definitivă.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Aiud, Nicoleta Mătărângă, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că omul de afaceri Ilie Carabulea, care ispășește o pedeapsă de un an și șase luni de închisoare în cadrul penitenciarului, ar putea fi eliberat din detenție marți, pentru că instanța a admis cererea de eliberare condiționată a acestuia.

Nicoleta Mătărângă a spus că solicitarea de eliberare condiționată a fost înaintată de Comisia de Eliberare Condiționată a Penitenciarului Aiud în momentul în care a constatat că Ilie Carabulea îndeplinește condițiile impuse, precizând că în astfel de cazuri nu se impune cererea deținutului.

Mătărângă a adăugat că Judecătoria Aiud a comunicat, vineri, penitenciarului că a admis cererea, decizia putând fi atacată cu recurs în trei zile de la comunicare.

Ea a explicat că solicitarea a fost făcută de comisia de specialitate a penitenciarului pentru că Ilie Carabulea are peste 60 de ani și, potrivit legii, beneficiază de reducerea pedepsei privative de libertate dacă a ispășit o treime din condamnare.

În cazul lui Carabulea, din treimea pedepsei pe care trebuia să o execute s-au scăzut și zilele calculate pentru munca prestată în cadrul penitenciarului.

„A lucrat ca bibliotecar la biblioteca penitenciarului și participând la activități lucrative i s-au mai scăzut zile din pedeapsă. A desfășurat o muncă normală de bibliotecar, a inventariat cărțile, a întocmit fișe și a eliberat cărți deținuților”, a precizat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Aiud.

Potrivit acestuia, pentru eliberarea condiționată din penitenciar Ilie Carabulea a trebuit să îndeplinească, pe lângă executarea unei treimi din pedeapsă, și alte condiți, precum să participe la activitățile lucrative și educative, să nu fi fost sancționat disciplinar și să aibă o bună purtare.

Mătărângă a precizat că Ilie Carabulea urmează să fie eliberat din penitenciar marți, dacă până atunci procurorii nu vor ataca decizia de eliberare condiționată.

Omul de afaceri Ilie Carabulea a demisionat, în 26 aprilie, din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Carpatica (BCC), după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la un an și șase luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

El a fost judecat, în calitate de asociat și administrator al unor companii din cadrul Atlassib Holding Sibiu, pentru dare de mită și cumpărare de influență, alături de Sebastian Dumitru Cârstea – director la Liceul Carol I din Sibiu și Mihaela Izabela Cârstea, acuzați de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la infracțiunea de dare de mită, și de Nicolae Boța, acuzat de dare de mită.

Potrivit rechizitoriului, în septembrie 2010, Florin Apostu, la acea dată șef al Parchetului Judecătoriei Sibiu, a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 de lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influență asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între Star Motors Sibiu și Atlassib Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.

În perioada 2006 – octombrie 2010, Apostu a folosit în mod exclusiv și consecutiv două autoturisme marca Audi A8 și VW Passat achiziționate în baza unui contract de leasing financiar între Atlassib Leasing IFN și Intermedia, ambele societăți fiind membre ale holdingului Atlassib, condus de Ilie Carabulea. Cele două societăți au achitat, pentru Florin Apostu, TVA aferentă acestora și contravaloarea avansului auto, în condițiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. În aceste dosare, Apostu a dat soluții și a verificat soluțiile date de procurorii subordonați, se arăta în rechizitoriu.

În cursul anilor 2006, 2007, 2008 și 2009, pentru a crea o aparență de legalitate a utilizării autoturismelor, Apostu a consemnat în declarațiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing.