Kelemen îi răspunde lui Hașotti: Poate a spus că am alocat bani pe criterii etnice, crezând că va fi mai atractiv la întâlnirea cu femeile din PNL

Într-o conferință de presă susținută luni la Sfântu Gheorghe, ex-ministrul udemerist al Culturii, Kelemen Hunor, a răspuns acuzațiilor actualului ministru, Puiu Hașotti, privitoare la „nereguli grave, mai ales privind alocarea fondurilor și programelor ministerului pe criterii etnice”, acuzații lansate vinerea trecută la Școala de vară a femeilor liberale. „Poate că domnul Hașotti credea că așa va fi mai atractiv, dacă face asemenea declarații la întâlnirea cu femeile din PNL. Nereguli n-a găsit domnul Hașotti, dacă vă uitați la raportul Curții de Conturi. Dacă au fost nereguli, erau din mandatul liberalilor, nici măcar din mandatul lui Paleologu. Iar în ceea ce privește acuzația cu alocările de fonduri pe criterii etnice, am alocat pentru români exact așa cum am alocat și pentru maghiari. Și tot sunt singurul ministru, mă rog, fost ministru, care lansează un proiect multianual pentru cercetări arheologice la Sarmiszegetuza”, a spus Kelemen.

Marko Attila, candidat la Sfântu Gheorghe

Referindu-se apoi la alegerile parlamentare din 9 decembrie, liderul UDMR a anunțat că Uniunea va avea candidați în toate cele peste 450 de colegii uninominale din țară și străinătate.
Totodată, Kelemen Hunor s-a declarat „foarte sigur” că atât el, cât și colegii săi cu vechi state de parlamentar precum Frunda Gyorgy, Borbely Laszlo sau Verestoy Attila vor câștiga „fără nici un fel de probleme, cu mare majoritate” un nou mandat în colegiile în care vor candida. „Nu-mi fac nici un fel de probleme și griji pentru nici unul dintre cei pe care i-ați amintit, așa cum nu-mi fac nici pentru mine în colegiul din Ciuc în care voi candida la fel ca în 2008, fiți sigur că ne veți găsi în Parlament și în următorii patru ani”, a spus el.
Alături de „veteranii” amintiți va beneficia de un colegiu „sigur”, la Sfântu Gheorghe, și fostul subsecretar de stat Marko Attila, condamnat acum trei luni de Judecătoria Buzău la trei ani de închisoare cu executare pentru retrocedarea ilegală către Eparhia Reformată din Ardeal a Liceului „Szekely Miko”. „Eu cred că dreptatea și adevărul sunt de partea noastră, a Colegiului Miko și a domnului Marko Attila, deci nu-mi fac nici un fel de probleme pentru sentința pe care o va da Curtea de Apel Ploiești la recurs, ne așteptăm la o corecție a sentinței de la Buzău, adică la achitarea domnului Marko Attila”, s-a declarat convins Kelemen Hunor.
Cât privește șansele celorlalte partide maghiare – Partidul Civic Maghiar condus de Szasz Jeno și Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, al lui Tokes Laszlo – de a obține măcar un loc de deputat sau senator, liderul UDMR a decretat, scurt: „Absolut exclus! Chiar dacă vor fi sprijiniți în campanie de politicieni din Ungaria, pentru că a planta brazi prin Secuime (cum a făcut la alegerile locale din iunie președintele Parlamentului Ungar, Kover Laszlo, n.r) nu înseamnă și a aduce voturi.”

Sintagma „stat național” ar trebui scoasă din Constituție

La finalul conferinței de presă, Kelemen Hunor a dezvăluit și cum vede el viitoarea revizuire a Constituției: „Când vorbim de revizuirea Constituției, voi ajungeți întotdeauna la concluzia că noi vrem să facem nu știu ce cu statul român. Deci, nu vrem să facem nimic cu statul român, vrem doar să-l modernizăm. Și prima dată trebuie modificat articolul care interzice să modifici primul articol, care este un non-sens, să interzici în Constituție să modifici un anumit articol, să nu ții cont de realitate, de evoluția societății, de evoluția Uniunii Europene, eu cred că este o gândire cam îngustă și dintr-un alt secol. În continuare noi suntem interesați să modernizăm Constituția, inclusiv în ceea ce privește articolul 1, dar doar în privința sintagmei , nu și de celelalte sintagme, cum se manipulează de foarte multe ori propunerea noastră, care va fi susținută în continuare. Și sigur, sunt și multe alte aspecte importante la fel de importante, ca de exemplu structura și atribuțiile camerelor Parlamentului, relația între Președinție și Guvern, între președinte și primul-ministru, indiferent cine ar fi ei, chestiunea Curții Constituționale, în privința căreia am făcut o prostie în 2003, când am eliminat posibilitatea că deciziile Curții Constituționale pot fi revizuite de Parlament, prostie pe care trebuie să o corectăm.”