ÎNTÂLNIRE DE URGENȚĂ la Ministerul de Interne. Se încearcă AMPRENTAREA PROSTIEI

Două baze de date care cuprind amprentele și caracteristicile biometrice operate de Poliția Română s-au defectat în urmă cu aproape trei luni, pe 20 iunie, din cauza căderilor de tensiune din rețeaua națională de energie electrică. În timp ce polițiștii români s-au descurcat fără software, făcându-și munca de investigație manual, cu planșele și dosarele, o problemă și mai mare a apărut la orizont.

România riscă să nu își poată îndeplini obligațiile asumate prin Tratatul de la Prüm, denumit și Schengen III, aflat în relație directă cu Acordul Schengen, dacă până în octombrie nu are bazele de date funcționale. Reprezentanții MAI se întâlnesc vineri cu firma franceză SAFRAN, pentru a găsi soluții de urgentare a procedurilor.

Cele două baze de date ale Poliției au fost cumpărate în 2004, respectiv 2007, de la firma americană Motorola. Sistemul Imagetrak, achiziționat în 2004, permite recunoașterea facială a suspecților și stochează și examinează fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare și date despre fapta și modul de operare.

Sistemul AFIS Printrak BIS a fost cumpărat tot de la Motorola, în 2007, în timpul mandatului ministrului de Interne liberal Cristian David. Costul contractului a fost de 9,3 milioane de euro. Baza de date stochează amprentele suspecților, având o capacitate de 6 milioane de persoane.

Cele două baze de date s-au defectat simultan, după cum a explicat pentru gândul Gabriel Țâru, directorul Institutului de Criminalistică din Poliția Română. Alimentarea cu energie electrică a celor două baze de date este făcută printr-un dispozitiv de tip UPS, de mari dimensiuni, care s-a ars în urma mai multor căderi de tensiune din rețeaua națională. Acesta a fost deja achiziționat și urmează să sosească în România săptămâna viitoare. Astfel, problema bazei de date Imagetrak este rezolvată.

A doua problemă, mai de durată, este cea a bazei de date AFIS, care pe lângă problemele de alimentare cu energie, are și probleme de software, care trebuie reparat și actualizat. Poliția Română, din motive pe care încă nu le-a explicat, a constatat că contractul de mentenanță a acestei baze de date este expirat. El a fost reînnoit, însă formalitățile mai durează.

„Din nefericire, s-au suprapus aceste defecțiuni și a fost nevoie de o reparație în lanț. Sunt niște termene legale, banul public trebuie cheltuit cu respectarea legii. Etapele acestea legale mănâncă foarte mult timp. De exemplu, la dispozitivul UPS, a fost nevoie ca firma să facă dovada că a încercat să îl repare și că ar costa mai mult să îl repare decât să furnizeze unul nou”, a explicat, pentru gândul, Gabriel Țâru, de ce a durat 3 luni pentru ca aceste probleme serioase ale Poliției să fie rezolvate.

Tutilescu: „Eu am o evaluare externă la sfârșitul lui octombrie. Riscăm să nu ne putem îndeplini obligațiile”

Problemele tehnice de la bazele de date ale Poliției Române riscă însă să iasă din ograda de la București și să afecteze relațiile internaționale ale României. Dacă până la sfârșitul lunii octombrie ele nu sunt complet funcționale, România va pica o evaluare externă și va încălca Tratatul de la Prüm, care are legătură cu Acordul Schengen, la care România se luptă să adere, a explicat pentru gândul secretarul de stat Marian Tutilescu, șeful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne.

„În baza unui acord de cooperare, Tratatul de la Prüm, din 2008, România a acceptat să participe la un schimb de date cu celelalte state semnatare. Este vorba despre o interfață comună, care să permită celorlalte state să acceseze direct aceste baze de date – amprente, ADN și evidența parcului auto. Noi avem o evaluare externă la sfârșitul lunii octombrie. Riscăm să nu ne putem îndeplini obligațiile. Mâine vom avea o întâlnire cu reprezentanții companiei producătoare, pentru a vedea cum urgentăm rezolvarea problemei”, a explicat pentru gândul Marian Tutilescu.

Interfața comună pe care Poliția Română o folosește în colaborare cu statele semnatare ale Tratatului de la Prüm (printre care se află Austria, Belgia, Franța, Germania, Luxembourg, Olanda sau Spania) a fost achiziționată în iulie 2012 de la firma franceză Morpho, subsidiara companiei franceze SAFRAN. Ea a costat aproximativ 500.000 de euro, conform site-ului de achiziții publice.