„Primul teatru construit în România după 1990”. Lucrările încep într-o lună

„Noua clădire va fi primul teatru din România construit după 1990”, a anunțat Răzvan Ioan Dincă, directorul TNO, marți, într-o conferință de presă prilejuită de deschiderea stagiunii 2012 – 2013.

Prezent la eveniment, ministrul Culturii, Puiu Hașotti, a spus că noul sediu al Teatrului Național de Operetă „va putea rivaliza cu orice instituție de gen din Europa”, fiind, alături de sediul renovat al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din Capitală, unul dintre cele mai moderne teatre europene.

„Ne mai lipsește o singură autorizație de construcție, pe care ar trebui să o obținem de la Primăria Sectorului 3”, a anunțat Răzvan Ioan Dincă. Potrivit directorului TNO, documentul respectiv urmează să fie eliberat săptămâna aceasta, așa că întreaga echipă a Teatrului Național de Operetă „așteaptă să spargă sticle de șampanie la fundația noii clădri”, care va fi amplasată pe un teren viran din imediata vecinătate a noului sediu al Bibliotecii Naționale a României.

Costul total al investiției se va ridica la aproximativ 11 milioane de euro, durata de execuție fiind, potrivit contractului, de nouă luni, a anunțat Puiu Hașotti în aceeași conferință de presă.

„Și nu are niciun motiv să dureze o zi mai mult, pentru că există și bani, există și proiectul făcut și toate autorizațiile care se impun în acest sens obținute. Totul depinde exclusiv de modul în care noi vom gestiona această organizare, astfel încât să nu fim nevoiți să mergem în turneu în toate orașele țării, ci doar în cele mai importante”, a mai spus Răzvan Ioan Dincă.

Reprezentanții Operetei au declarat pentru MEDIAFAX că suma alocată construcției noului sediu al instituției de spectacole provine ‘în mare parte de la Ministerul Culturii”, fără a oferi cifre concrete.

În ceea ce privește compania care se va ocupa de lucrările de execuție a noului sediu și despre proiect în general, reprezentanții Operetei au declarat că vor oferi mai multe informații „atunci când va fi momentul”.

Până când noul sediu va fi construit și funcțional, repetițiile ansamblurilor Teatrului Național de Operetă se vor desfășura în sala Omnia, care aparține instituției, dar care este în prezent „improprie repetițiilor”. „Amenajată puțin – și nu am terminat încă amenajarea -, va putea să facă față măcar condițiilor de repetiții. Baletul va repeta în sălile de balet pe care le avem închiriate, iar soliștii vor avea și ei la dispoziție câteva cabine în care vor putea să repete și ei în condiții decente, unele dintre repetiții urmând să se desfășoare în spații puse la dispoziție de Ambasada Slovaciei”, a spus Dincă.

Totodată, directorul TNO a subliniat că „Opereta se află în cea mai dificilă perioadă a existenței sale, pentru că nu are un sediu”, dar situația nu va pune deloc în pericol actul artistic, pe care intenționează să îl mențină la standardele cu care și-a obișnuit publicul. „Oamenii nu ne recunosc pentru spectacolele-șușă, acelea făcute pe genunchi pentru a da bine pe scenă. Noi nu vom face așa, ci vom merge prin țară cu toate decorurile care se pot deplasa, cu toate costumele, cu toți artiștii, nu vom tăia din opera «Liliacul» jumătate, nici nu vom sparge din note, ci vom întreprinde un turneu exemplar”.

Răzvan Ioan Dincă vede, însă, și un aspect pozitiv al situației în care se află instituția pe care o conduce, și anume acela că o mare parte din populația celor mai mari orașe din România va avea acces la cultură, prin operetă și musical.

Turneul național al TNO va debuta pe 22 septembrie, la Constanța, cu spectacolul „Contesa Maritza”, și va dura, potrivit directorului instituției, pe toată perioada construcției noului teatru. „Va fi cel mai mare turneu național din anii ’30 și până acum”, este de părere Ioan Dincă. „Vom pleca din București cu acele spectacole care se pot deplasa – «Paris, mon amour», «Romeo și Julieta», «Contesa Maritza», «Maria de Buenos Aires» și «Liliacul» (un spectacol care are în distribuție 120 de artiști) -, întregul demers al Teatrului Național de Operetă implicând o imensă desfășurare de forțe, atât în ceea ce privește numărul de persoane, cât și întreaga logistică și costurile. (…) Va fi un efort răsplătit doar de aplauzele publicului din orașele unde vom merge și de salariu. Ce este important pentru noi ca echipă este să nu dăm un pas înapoi până la construirea noului sediu. Ar fi fost ușor să spunem că nu avem unde să jucăm și să stam acasă, dar nu am ales această cale”, a subliniat directorul Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian”.

Lucrările de reabilitare a Teatrului Național București (TNB), un proiect inițiat în 2007, au început în 2011, iar Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Centrul Național al Dansului au părăsit definitiv acest imobil în care și-au desfășurat activitatea.

Sala Studio în care au fost prezentate spectacolele Teatrului Național de Operetă a fost folosită de TNB până în 1987, când a intrat în folosința Operetei, al cărei sediu fusese demolat. Teatrului de Operetă i-a fost atribuită între timp Sala Omnia din fosta clădire a Senatului, care trebuie de asemenea reabilitată. Lucrările, anunțate în urmă cu câțiva ani, nu au început încă.

În februarie 2011, ministrul Culturii de la vremea respectivă, Kelemen Hunor, a declarat într-o conferință de presă că, pentru Teatrul Național de Operetă, MCPN va achiziționa un cort special, de mari dimensiuni, ce va fi amplasat pe terenul din spatele noului sediu al Bibliotecii Naționale a României.

Problema mutării Operetei din clădirea TNB s-a pus după ce, în 2005, noul director al Teatrului Național din București, Ion Caramitru, a cerut înapoi Sala Studio. Susținut de actori, el a revendicat ceea ce consideră „cea mai ofertantă sală a teatrului”. Ministerul Culturii a arbitrat conflictul între TNB și Operetă și s-a ajuns astfel la soluția acordării unei noi săli pentru Teatrul de Operetă.