Ultimul supraviețuitor al Holocaustului din Bistrița a decedat la vârsta de 83 de ani

Simion Rozenberg, ultimul supraviețuitor al Holocaustului din Bistrița, a murit, luni, la vârsta de 83 de ani, cu o zi înainte să fie comemorat acest moment istoric, el urmând să fie înmormântat, marți, în cimitirul evreiesc, după ritualul mozaic, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Președintele Comunității Evreilor din Bistrița, Fredi Deac, a declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX, că Simion Rozenberg, în vârstă de 83 de ani, s-a stins din viață înainte cu o zi, el nemaiapucând comemorarea Holocaustului din 9 octombrie la care participa în fiecare an.

„Ultimul supraviețuitor al Holocaustului, domnul Simion Rozenberg, a decedat, ieri după-amiază (luni -n.r.). Astăzi îl vom conduce pe ultimul drum împreună cu familia, cunoscuții, membrii comunitari. După moartea sa, am rămas doar 18 evrei în tot județul. Supraviețuitori ai Holocaustului au fost șapte, dar, în decurs de șase ani, s-au stins toți”, a declarat Fredi Deac.

În ceea ce îl privește pe Simion Rozenberg, Deac a spus că la momentul deportării acesta avea doar 13 ani și a văzut cu ochii lui cum i-au fost arși părinții în crematoriu.

„Timpul petrecut în lagăre și munca silnică pe care a prestat-o în mină i-au degradat mult starea de sănătate. A reușit să scape având doar 25 de kilograme”, a spus Deac.

El a menționat că din Bistrița-Năsăud peste 6.000 de evrei au fost luați din casele lor în iunie 1944 și deportați în Germania. Din cauza condițiilor grele, 300 de evrei au murit înainte de a fi deportați și au fost înmormântați în incinta lagărului, într-o groapă comună. Dintre cei care au fost transportați cu trenurile în Germania, doar 700 au reușit să se mai întoarcă acasă.

Deac a relatat că evreii din Bistrița au fost duși inițial într-un lagăr la patru kilometri de oraș, pe teritoriul actualei Stațiuni de Cercetare și Producție Pomicolă Bistrița, unde se spunea că va fi pregătit terenul pentru o crescătorie de porci.

„În data de 2 mai 1944 s-a răspândit zvonul că evreii vor fi ridicați și deportați. Primarul a dezmințit că ar exista un asemenea plan, dar prefectul a dat ordinul 9112 prin care a impus tuturor evreilor să poarte stea galbenă și să nu părăsească orașul. S-a mai pus în vederea fiecărui evreu să-și pregătească un bagaj cu două rânduri de haine, lenjerie de pat și alte obiecte într-un bagaj în greutate maximă de 50 de kilograme, dar se interzicea, prin același ordin, să se ia hîrtii de valoare, bijuterii și metale prețioase. În dimineața zilei de 3 mai, echipele organizate au început ridicarea evreilor, inclusiv a celor bolnavi, care au fost duși în lagărul de concentrare stabilit pe un teren viran, înconjurat cu sîrmă ghimpată”, a spus Deac.

Conform sursei citate, în lagăr nu exista fântână, nici condiții de preparare a hranei. Pentru pregătirea hranei au fost aduse căzi de baie din casele evreilor în care aceștia au fost obligați să-și pregătească mâncarea.

„În aceste condiții, 300 de evrei au murit și au fost înmormântați în incinta lagărului, într-o groapă comună. În 10 mai 1944, comandamentul corpului 9 al Armatei maghiare a ordonat prefectului și primarului orașului Bistrița să înceapă acțiunea de deportare a populației evreiești din lagăre în Germania. Din lagărul din Bistrița s-a făcut deportarea în două tranșe. În prima rundă au plecat peste 3.100 de persoane, iar în 6 iunie s-a făcut a doua deportare cu un număr de 2.875 de persoane”, a spus Fredi Deac.

În amintirea lor, în fața Sinagogii Bistrița a fost ridicat un monument al Holocaustului unde, în fiecare an, sunt depuse coroane de flori.

„Dintre evreii deportați, doar 10 la sută s-au întors. Prin sprijinul lor nemijlocit, în 1946, la 23 august, a fost inaugurat monumentul care se găsește în fața Sinagogii, unul dintre monumentele reprezentative ale evreimii din România”, a declarat Deac.

Marți, la ceremonialul care a avut loc în fața acestui monument, au participat oficialități locale și județene și foarte mulți elevi.