BUGETUL UE ar putea să scadă cu 10 la sută. Cum stă ROMÂNIA la masa negocierilor. EXCLUSIV

Comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, a explicat, într-un interviu pentru gândul, că, la baza problemei pe care România o are cu absorbția fondurilor europene, stă lipsa unei conduceri stabile a statului. De cealaltă parte, europarlamentarul PDL Marian-Jean Marinescu, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European și liderul unui grup de lucru care are în subordine inclusiv comisia de buget, a declarat pentru gândul că rata dezastruoasă de absorbție a României are și un aspect ignorat de mulți: implementarea. La partea de contractare a fondurilor, românii stau chiar foarte bine, însă când vine vorba despre implementarea proiectelor care le aduc banii europeni, perspectiva se întunecă brusc, susține eurodeputatul.

În această perioadă, la Bruxelles și în principalele capitale europene se dă o luptă care va influența puternic și viața românilor în următorul deceniu. Este vorba despre negocierile pe noul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, bugetul comunitar pentru intervalul 2014-2020. O altă luptă se dă și la București, între premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu, pe deja obsesiva temă a scaunului României de la Consiliul European.

La fel ca în cazul Consiliului European din luna iunie, premierul este cel care vrea să reprezinte România la summitul extraordinar din 22-23 noiembrie, când se așteaptă ca statele membre să decidă ce buget va avea Uniunea în următorii șapte ani. Cu toate că magistrații Curții Constituționale au decis că Parlamentul nu poate hotărî cine merge la Bruxelles, în cazul în care premierul și președintele nu se înțeleg, Victor Ponta vrea în continuare să își forțeze participarea la summitul de luna viitoare. Până atunci, l-a „lăsat” pe președinte să participe la reuniunea de toamnă a Consiliului European din 18-19 octombrie.

Traian Băsescu, împreună cu Herman van Rompuy, la Consiliul European din 18-19 octombrie

Interesul României, în cadrul negocierilor pentru viitorul cadru financiar multianual, stă în fondurile europene, mărul discordiei între cele două mari blocuri de state din Uniune, cele care vor la fel de multe sau chiar mai multe fonduri și cele care vor să taie din această zonă bugetară.

„Există un grup foarte mare de state, Prietenii Coeziunii, care vrea un buget cel puțin la fel ca și precedentul, și mai există un alt grup, al cheltuirii eficiente (Better Spending, n.red.), care vrea o reducere a bugetului. Eu, unul, nu văd contradicția dintre cheltuirea eficientă și politica de coeziune, când ar trebui să căutăm mereu să cheltuim banii comunitari cât mai eficient”, a explicat comisarul Johannes Hahn.

„Sunt divergențe, nu are rost să le ignorăm, dar trebuie să ducem și muncă de convingere, inclusiv în peisajul public al statelor membre”, a adăugat austriacul pentru gândul, explicând că oamenii trebuie să înțeleagă că aceste fonduri se regăsesc în viața lor de zi cu zi și au efecte benefice la toate nivelurile.

„Sunt discuții extrem de agitate și, din păcate, sunt și tot felul de idei care nu ne fac bine. Au început să fie idei de buget pentru zona euro, buget pentru celelalte state. Nu e bine ce se întâmplă”, a afirmat și europarlamentarul PDL Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE, calitate din care prezidează un grup de lucru intern, ce are în subordine comisiile de buget, control bugetar, politică regională, politică agricolă comună și politică de pescuit.

„Situația este în felul următor: noi am votat în grup o poziție pentru un raport pe care îl votăm săptămâna viitoare în plenul Parlamentului, care cere ca bugetul UE să fie cel puțin la nivelul propus de Comisie – noi am cerut o creștere de cel puțin 5%. Este o situație foarte complicată. Un număr de state membre au cerut scăderea cu aproape 10%, ceea ce nu este bine deloc, pentru că primele politici afectate vor fi politica agricolă și politica de coeziune, care sunt foarte importante pentru noi”, a mai explicat românul.

Scaunul de la Bruxelles face invizibilă miza bugetului UE

Joi și vineri, are loc la Bruxelles reuniunea de toamnă a Consiliului European, unde țara noastră este reprezentată de președintele Traian Băsescu. La această reuniune, nu se discută fondurile europene și bugetul Uniunii pe 2014-2020, ci alte subiecte economice și de politică externă.

La sfârșitul lunii noiembrie, însă, va avea loc un summit extraordinar al Consiliului European, unde se vor căuta soluții de împăcare a tuturor statelor membre, pentru a se aproba un nou buget multianual. La acest for vrea Victor Ponta să meargă, deoarece susține că subiectul impune prezența șefului executivului, și nu a președintelui. Cu flacăra războiului pe scaunul european aprinsă din nou, România nu își permite să piardă din vedere miza acestor reuniuni.

În cazul unui buget european mai mic, prima zonă afectată va fi politica de coeziune și de dezvoltare, unde se află și banii pe care, cel puțin pentru moment, românii nu au învățat să îi cheltuiască.

Vorbind despre negocierile foarte dure care se poartă în această perioadă, Johannes Hahn a declarat, întrebat de gândul cu ce argumente poate susține România alocarea a și mai multor fonduri europene, dat fiind că, până acum, am reușit să cheltuim doar 10% din cât aveam la dispoziție, comisarul a răspuns: „România este un membru foarte tânăr al Uniunii Europene, nu este mereu ușor să te adaptezi standardelor noastre pentru fonduri structurale, de unde și pregătirea necesară pentru angajații români din sectorul public. Situația (absorbției fondurilor, n.red.) se îmbunătățește, însă, desigur, mai încet decât ne-am fi așteptat. Dacă va exista o administrație stabilă, robustă, sunt foarte încrezător că România poate absorbi mai mulți bani pe viitor, ceea ce e absolut necesar să facă”, a afirmat membrul Comisiei Europene.

Johannes Hahn, ales vicepreședinte al PPE, în timpul congresului de la București, a explicat că optimismul lui în ceea ce privește managementul românesc al banilor europeni are la bază un motiv practic: „Sunt optimist, nu există alternativă. Trebuie să ai un grad de absorbție cât mai bun, pentru că e în interesul României, al poporului român”.

Cum luptă România: Nu am primit nicio poziție oficială

La rândul lui, Marian-Jean Marinescu a declarat că experiența noastră ratată cu fondurile UE nu poate deveni un contraargument adus Prietenilor Coeziunii când cer măcar la fel de multe fonduri structurale și de coeziune și pe viitor. „Noi, într-adevăr, nu am reușit să absorbim banii și, după părerea mea, nu este numai lipsa unei acțiuni din partea guvernelor. Dacă ne uităm bine, contractat este extrem de mult. Sunt peste 13 miliarde contractate. Nu implementăm, dar implementarea nu mai e la guvern, ci la cei care au semnat contractele, la cei care au cerut proiectele și acum nu le mai implementează. Plus că ce s-a implementat s-a implementat, din păcate, cu mari probleme”, a declarat Marinescu pentru gândul.

Întrebat cum stă România la masa negocierilor, eurodeputatul a criticat guvernul Ponta că nu a transmis, prin reprezentanța României la Bruxelles, o poziție pe care europarlamentarii să o susțină. „Nu știm, din păcate eu nu am primit o poziție oficială de la reprezentanța României, ca deputat european. Ar fi trebuit să primim o poziție, pe care să o susținem în Parlament. Deci n-am primit acest lucru, din păcate. După cum știți, acum două săptămâni, s-a vehiculat prin presă o poziție a reprezentanței Comisiei Europene la București, în care se spunea că România nu are o poziție pe MFF și că nu este bine deloc”, a declarat pedelistul.

Nici eurodeputații care provin din partidele aflate la putere nu știu mai multe despre poziția pe care ar trebui să o susțină din partea României în Parlamentul European. „Din câte știu eu, nu am primit nimic. Oricum, am primit de foarte puține ori poziții din partea Reprezentanței. Reprezentanța e mai degrabă interfața Guvernului cu UE”, a declarat pentru gândul Renate Weber, europarlamentar PNL.

România, însă, a fost prezentă până acum la masa negocierilor pentru noul buget al Uniunii pe următorii șapte ani, prin ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban și secretarul de stat de la MAE Luminița Odobescu, după cum gândul a arătat AICI.

Discuțiile despre viitorul cadru financiar al Uniunii Europene au început în 29 iunie 2011, când Comisia Europeană și-a anunțat propunerea. Din acel moment, a fost demarată faza de clarificare, în care Executivul european își explică propunerea, iar statele membre își prezintă poziția față de aceasta. Din martie 2012, au început negocierile oficiale, al căror scop este să elimine cât mai multe divergențe ale statelor pe aspecte-cheie din noul MFF.

În cele ce urmează, vom asista la faza finală, care trebuie să se încheie cu un acord politic unanim până în 2013. Înainte de a se obține acest acord la nivel european, însă, este în interesul României să existe un acord politic la București, care să întărească poziția de negociere.