Care este CEA MAI BUNĂ apă îmbuteliată pentru copii

Sportivii și bolnavii febrili au nevoie de apă minerală cu cât mai multe săruri, pentru tineri în creștere și bătrâni se recomandă apa cu conținut mai mare de calciu, iar pentru sugari, cea mai bună este apa plată, cu mai puține minerale, potrivit Ghidului apelor minerale naturale, lansat joi.

Mituri precum „se recomandă consumul a doi litri de apă pe zi” sau „apa carbogazoasă nu este sănătoasă” sunt demontate și înlocuite cu explicații științifice și sfaturile experților privind tipul sau cantitatea de apă optimă, în Ghidul apelor minerale naturale lansat de Patronatul Apelor Minerale Apemin.

Consumul mediu anual de apă minerală naturală din România este de aproximativ 55 de litri, de trei ori mai mic decât al țărilor precum Italia, Germania, Franța, în ciuda potențialului ridicat al resurselor de apă minerală care plasează România pe unul dintre primele locuri din Europa.

Ghidul, scris de Adrian Feru, director de cercetare-dezvoltare al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), va fi disponibil în aproximativ o săptămână pe site-ul Apemin, au anunțat reprezentanții organizației patronale, joi, la conferința de presă de lansare a volumului.

În ghid este definită apa minerală naturală, fiind diferențiată de alte tipuri de apă îmbuteliată existente pe piață – apa de izvor, apa de masă și apa medicinală.

Dintre toate apele îmbuteliate, cele mai restrictive limite de conținut ale contaminanților (poluanților) sunt prevăzute pentru apele minerale naturale, de ordinul microgramelor, ceea ce înseamnă milionimi dintr-un gram.

Peste 90 la sută din apele minerale din România au un conținut de nitrați sub 10 miligrame pe litru, cum se recomandă pentru sugari, cu mult sub limita de 50 mg/l desemnată de Organizația Mondială a Sănătății, se arată în ghid.

Pe de altă parte, se introduc zilnic în organism, în medie, peste 200 – 300 mg de nitrați din vegetale, mezeluri sau pește, arată autorul ghidului.

Efectele benefice ale unei ape minerale naturale sunt date de conținutul specific în săruri minerale al acesteia. Organismul își asigură o mare parte din necesarul de minerale din alimente, totuși aportul acestora din apa minerală nu este de neglijat, cu atât mai mult în cazurile în care nu există o alimentație foarte variată și în condițiile în care fructele și legumele consumate cresc adesea pe soluri ale căror resurse minerale au fost epuizate prin culturi intensive.

Astfel, apele minerale se clasifică în funcție de conținutul de săruri minerale (reziduu sec), în funcție de valoarea acestuia vorbind de mineralizație foarte scăzută (Rs mai mic de 50), scăzută (Rs între 50 și 500), medie (Rs între 500 și 1.500) și mare (Rs peste 1.500). În România nu se îmbuteliază ape minerale din categoria celor cu mineralizație foarte scăzută. Ponderea cea mai mare pe piață o reprezintă cele cu mineralizație medie – în general cele carbogazoase – urmate de cele cu mineralizație scăzută – în general plate.

Există totodată o serie de recomandări generale după care se poate ghida cumpărătorul.

Sportivilor, celor care prestează activități fizice la temperaturi ridicate, bolnavilor febrili, într-un cuvânt celor care transpiră abundent li se recomandă pentru remineralizare o apă cu un conținut mai ridicat de săruri minerale pentru compensarea pierderilor de sodiu și magneziu.

Tinerii în creștere, femeile de peste 45 de ani și, în general, persoanele în vârstă ar trebui să opteze pentru o apă cu un conținut mai ridicat de calciu, necesar sistemului osos.

În schimb, pentru nou-născuți și copii se recomandă apă plată cu mineralizație scăzută.

Celor care suferă de hipertensiune arterială li se recomandă apa cu conținut redus de sodiu, iar pentru cei care suferă de boli cardiovasculare, cea mai bună este apa cu conținut mai mare de bicarbonat de calciu și magneziu. Apele minerale cu un conținut mai ridicat de magneziu sunt mai eficiente în combaterea pietrelor la rinichi.

„Dacă ești sănătos, activ și ai vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani, bea orice apă minerală naturală îți cade bine”, arată autorul în ghid privind alegerea apei minerale potrivite.

Studii statistice au demonstrat că există o memorie a apei băute în primii ani de viață care influențează aprecierea ulterioară asupra apei minerale îmbuteliate alese.

Reprezentanții organizației patronale au mai arătat că, în România, 60 la sută din piață este reprezentat de apele minerale naturale carbogazoase, cu mult sub Germania și Austria, unde acestea ating 85 la sută din piață.

Ghidul apelor minerale naturale cuprinde și prezentarea a 33 de branduri de apă minerală naturală ale societăților care fac parte din Apemin, reprezentând aproximativ 85 la sută din totalul apelor minerale naturale îmbuteliate din România.

Alte recomandări generale din ghid sunt legate și de corelarea apei cu mâncarea sau vinul. Astfel, în timpul mesei sau înainte de aceasta se poate bea o apă carbogazoasă mediu sau puternic mineralizată care stimulează digestia, iar între mese se recomandă o apă plată. Vinurile albe se asortează cu o apă slab mineralizată, iar cele roșii cu o apă cu mineralizație ceva mai ridicată. La vinurile dulci și demidulci servite la desert se potrivește o apă efervescentă sau carbogazoasă. Mâncărurilor grase, fripturilor la grătar li se potrivesc cel mai bine apele minerale carbogazoase cu un conținut ridicat de dioxid de carbon, în timp ce peștele slab sau fructele de mare merg alături de o apă minerală plată.

Necesarul mediu de apă al organismului uman este de 2,5 litri pe zi, dintre care 1,5 litri reprezintă aport din băuturi și restul din mâncare, însă pentru fiecare persoană în parte pot exista diferențe semnificative, în funcție de vârstă, greutate și alți factori. De exemplu, necesarul zilnic al mamelor care alăptează poate atinge trei-patru litri pe zi, iar un sugar are nevoie de trei ori mai multă apă decât un adult raportat la greutatea corpului.

Apa reprezintă în medie 75 la sută din masa corporală a unui sugar, 60 la sută din cea a unui adult și 50 la sută la vârstnici. Reînnoirea apei în corpul uman se face într-un ritm de 15 la sută pe zi la un sugar și de trei-cinci la sută pe zi la un adult, astfel că cel dintâi își înlocuiește într-o săptămână întreaga apă din corp, în timp ce la un adult durează patru-cinci săptămâni. Astfel, la un adult, în aproximativ o lună, 60 la sută din apa din organism se schimbă în totalitate. Numai la nivelul tubului digestiv circulă o cantitate de 10 – 15 litri de apă, asigurând dizolvarea și digestia alimentelor.

Prezentă la conferința de joi, nutriționistul Lygia Alexandrescu a spus că acea recomandare de a bea doi litri de apă pe zi este irelevantă în cazul unei persoane cu o greutate mare, care va fi astfel deshidratată.

Necesarul zilnic de apă pentru un adult se poate calcula după formula 30 – 40 de mililitri pe kilogram de corp, deși vara nevoia de apă poate ajunge la 45 ml pe kilogram de corp pe zi. Pe de altă parte, și iarna, chiar dacă nu se resmite în aceeași măsură setea, trebuie ținut cont de faptul că toate mijloacele de încălzire folosite sunt deshidratante.

Deshidratarea duce la probleme ce pleacă de la scăderea apetitului și a capacității de concentrare, la greață, febră, migrene sau convulsii. În cantitatea corespunzătoare, apa asigură controlul apetitului, calitatea digestiei, detoxifierea, tonusul muscular și dermal, a arătat Alexandrescu.

Pentru aceasta, apa trebuie băută dimineața, imediat după trezire, cu 20 de minute înainte și după masă. Apa nu trebuie băută în timpul mesei pentru că diminuează concentrația sucurilor gastrice care contribuie la digestie și nici seara târziu. Se bea apă și în timpul practicării sporturilor, precum și înainte și după astfel de activități, în ciuda a ceea ce se crede, a subliniat Alexandrescu.

Ea a mai arătat că apa nu slăbește, nu îngrașă și nu se substituie unei alimentații echilibrate. Chiar dacă se consideră că toate băuturile hidratează, aceasta se întâmplă numai într-o oarecare măsură, cafeaua de exemplu având efect diuretic, iar sucurile, chiar și cele naturale, conținând zahăr și putând provoca astfel și efecte nedorite.