Direcția Juridică din Ministerul Educației a avizat hotărârea Consiliului Național de Etică din 5 septembrie potrivit căreia fostul procuror general al României Laura Codruța Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat, a anunțat, marți, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică.
„Direcția Generală Juridică din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a avizat Hotărârea Nr. 941/05.09.2012 a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehhologice și Inovării (CNECSDTI) privind soluționarea sesizării de plagiat referitoare la teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kovesi”, se arată într-un comunicat de presă al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică remis, marți, agenției MEDIAFAX.
Membrii Consiliului Național de Etică au analizat sesizarea formulată în 25 mai 2012 de către Grupul de Investigații Politice, precum și informațiile, datele, documentele și probele materiale, constatând că au fost respectate toate normelor de bună conduită în cercetarea științifică făcută de Laura Codruța Kovesi.
„Ca urmare, apreciază ca fiind neîntemeiată calificarea drept plagiat a paragrafelor din cadrul tezei de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal» susținută în decembrie 2011”, a precizat ANCS.
Consiliul Național de Etică a decis, cu unanimitate de voturi, că fostul procuror general Codruța Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat, hotărârea fiind luată în baza evaluării făcute de experții tehnici ai CNE, declarau, în 2 septembrie, pentru MEDIAFAX, reprezentanții CNE.
Experții tehnici ai CNE au stabilit, în 27 iulie, că procurorul general Codruța Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat. Potrivit reprezentanților CNE, experții au luat relativ ușor această decizie, întrucât documentele prezentate erau foarte clare în sensul că teza de doctorat nu conține elemente de plagiat.
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, instituție pe lângă care funcționează CNE, precizase anterior, în aceeași zi, că procurorul general a adus la Consiliu probe suficiente și convingătoare pentru a nu fi nevoie să i se solicite documente suplimentare.
Codruța Kovesi, al cărei mandat de procuror general al României a expirat în 2 octombrie, a fost audiată la CNE în 27 iulie, ea declarând că a adus argumente și a prezentat probe care dovedesc faptul că nu a plagiat, iar un verdict nu poate fi decât în acest sens.
„Am publicat înainte de a fi procuror general sub numele de Lascu pentru că eram necăsătorită. Toate articolele pe care le-am publicat pe acest segment de activitate (combaterea crimei organizate-n.r.) și care apar în teza de doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte dintre paragrafele despre care se susține că le-am palgiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din anul 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat și am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior”, a spus atunci Kovesi.
Probele luate în discuție de experții CNE demonstrează că paragrafele incriminate ca fiind elemente de plagiat, apărute în cărți din 2008, au fost publicate de Codruța Kovesi cu șase ani mai devreme, în revista de specialitate Dreptul. Ulterior, Kovesi a consemnat respectivele paragrafe în lucrarea ei de doctorat.
În 18 mai, Grupul de Investigații Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susținut că lucrarea de doctorat a procurorului general Codruța Kovesi este un plagiat.
GIP a publicat mai multe pasaje din lucrări de specialitate care s-ar regăsi, fără citarea sursei, în lucrarea de doctorat a Codruței Kovesi, care și-a obținut doctoratul în decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timișoara. Textele invocate de GIP ar fi fost publicate în 2006, 2007.
Kovesi și-a început lucrarea de doctorat în 2004, ea fiind numită procuror general al României la sfârșitul lunii septembrie 2006.
Codruța Kovesi a respins acuzațiile GIP potrivit cărora lucrarea sa de doctorat ar fi un plagiat și a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputația în acest caz, întrucât teza nu cuprinde însușirea vreunei metodologii științifice a unui alt autor, ci face trimitere la toți autorii și lucrările citate.
„Teza de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal» face trimitere la toți autorii și lucrările citate, iar caracterul de noutate și valoarea științifică a lucrării au fost constatate de către comisia de doctorat din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Conform metodologiei, lucrarea a fost postată pe site-ul instituției organizatoare, iar susținerea lucrării a fost publică”, informa, printr-un comunicat din 18 mai, Laura Codruța Kovesi.
Ca orice teză de doctorat, explica Laura Codruța Kovesi, lucrarea conține stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării științifice propriu-zise și pe tot timpul cercetării științifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menționează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definițiilor ce aparțin în exclusivitate unui anumit autor, notează sursa citată.
Teza cuprinde un număr de 444 pagini, iar pasajele la care se referă articolul acuzator reprezintă aspecte de generalitate, nu de conținut.
„Volumul de informație pe care îl cuprinde teza poate duce la apariția unor erori materiale de dactilografiere privind numele autorilor. Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalității organizate la care am fost autor sau coautor și care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul Codruței Kovesi publicat de șase ani pe site-ul Ministerului Public. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul”, preciza Kovesi.