Dosarul nașilor de la CFR. Ce înseamnă „cârjeala”, „chiorul” și „pachetul” în limbajul controlorilor de tren. PLUS: Mercurialul șpăgilor de la CFR

În dosarul în care procurorii investigează o rețea de 200 de nași de tren acuzați de luare și dare de mită anchetatorii au realizat și un glosar de termeni „de specialitate” utilizați de angajații CFR atunci când vorbeau despre spagă.

Glosarul cu termenii utilizați de nașii CFR:

a cârji (cârjeală, cârjă) – pretinderea sau primirea de bani de la călătorii frauduloși în scopul de a le permite acestora călătoria cu trenul (cârjeală — activitatea respectivă; cârjă – suma de bani astfel obținută)

chior/-i — călător/-i fraudulos/-și care nu dețin documente de călătorie –

colet/-e (pachet/-e) – persoane călători frauduloși cărora personalul de tren le permite călătoria frauduloasă respectivă la cererea propriilor organe de control –

a încărca (trenul) – activitatea infracțională de a permite călătoria frauduloasă a cât mai multor călători frauduloși

a (nu) sta cu mortul (cu banii) pe tine – a (nu) deține asupra propriei persoane sumele de bani provenite de la călătorii frauduloși existând riscul de fi descoperit.

Operațiunea „Nașul” a pornit la Brașov și s-a extins în toată țara. Anchetatorii au demarat cercetările în urma unei sesizări a Secției Regionale de Poliție de Transporturi Feroviare Brașov. Joi, 25 octombrie, procurorii eu emis peste 80 de mandate de aducere pentru angajații CFR Călători acuzați de luare de mită.

200 de angajați ai CFR Călători sunt acuzați de procurori de luare de mită și că acționau în cadrul unei rețele organizate ierarhic. Potrivit anchetatorilor, rețeau funcționa în felul următor: controlorii de tren luau șpaga de la călătorii frauduloși, o parte o rețineau pentru ei, o parte o transmiteau șefilor de tren care, mai departe, o transmiteau revizorilor de specialitate identificați drept capii rețelei. În documentarea dosarului, procurorii au utilizat polițiști sub acoperire, care au pozat în călători frauduloși.

Mercurialul șpăgilor din dosarul nașilor de la CFR. Cum arată mita în natură de la controlorul de tren la revizor

În refereatul procurorilor de Brașov prin care au cerut arestarea primului lot de 35 de nași anchetatorii au realiaz un adevărat mercurial al șpăgilor și au descris circuitul mitei de la călătorul fraudulos până la liderii rețelei. Procurorii arată că revizorii de specialitate aflați în vârful filierei primeau plăți constante care plecau de la câteva sute de lei și ajungeau și la 400 de euro. Procurorii arată că revizorii nu se sfiau să accepte produse: sticle de băutură, carne de miel sau de vită și chiar și plata unor nopți de cazare.

200 de angajați ai CFR Călători sunt acuzați de procurori de luare de mită și că acționau în cadrul unei rețele organizate ierarhic. Potrivit anchetatorilor, rețeau funcționa în felul următor: controlorii de tren luau șpaga de la călătorii frauduloși, o parte o rețineau pentru ei, o parte o transmiteau șefilor de tren care, mai departe, o transmiteau revizorilor de specialitate identificați drept capii rețelei. În documentarea dosarului, procurorii au utilizat polițiști sub acoperire, care au pozat în călători frauduloși.

Primul lot de 35 de angajați CFR au fost trimiși în fața instanței de către procurori cu propunerea de arestare preventivă pentru luare și dare de mită. Tribunalul Brașo nu a dispus arestarea acestora ci le-a interzis să părăsească localitatea sau țara. În refereatul cu propunerea de arestare procurorii au făcut un adevărat mercurial al spăgilor.

Pe primul palier al rețelei se află controlorii de tren care luau șpaga de la călătorii fără bilete. Cu ajutorul polițiștilor sub acoperire procurorii au relizat zeci de înregistrări cu camera ascunsă în care nași sunt prinși lând bani de la călătorii frauduloși. Sumele variau în funcție de traseu și mergeau de la câțiva lei pânâla câteva zeci de lei. Iată câteva exemple reținute în referat:

• „Stănescu Florin Controlor de tren: În data de 26.06.2012, pe trenul IR 1621, a primit suma de 22 lei de la investigatorul BC, fiindu-i eliberat în schimb un bilet nevalabil, de pe altă rută; În data de 26.06.2012, pe trenul IR 1621, a primit suma de 22 lei de la investigatorul AM, fiindu-i eliberat în schimb un bilet nevalabil pe un tren internațional dintr-o dată mai veche despre care i-a spus că trebuie să-l restituie înainte de coborâre”

400 de la nașul mic la nașul mare

Pe palierul doi al rețelei se aflau șefii de tren care colectau și ei banii de controlori dar și de la călători. Revizorii de specialitate erau cei care primeau sumele cele mai consistente. Iată unul din exemplele prezentate de procurorori:

• „În data de 19-24.07.2012, Toma Gheorghe împreună cu CENGHER DANIEL, au dat suma de 400 de de euro revizorului central CIONCAN VALENTIN, în scopul ca acesta din urmă să se implice în soluționarea favorabilă a acțiunii disciplinare pentru faptele din data 09.07.2012;
• În data de 08.05.2012, Toma Ghoerghe a dat revizorului central CIONCAN VALENTIN suma de 500 de Iei prin depunerea lor în contul bancar personal. „, se menționează în documentul procurorilor”

Despre același revizor central procurorii spun că a primit mită de la subalterni plata mai multor nopți de cazare la un hotel.

Spaga în băuturi, miei, pește și brânză

Revizorii de specialitate primeau mita și în produse: sticle de whisky, carne de miel, pește sau brânză. Procurorii rețin următoarele în referat:

• Gheorghe Cazacu revizor primește sume de bani și alte foloase, de la șeful de tren ȘCHIOPU CONSTANTIN, (în data de 11.04.2012 – whisky, pastramă și o sumă de bani); de la conductorul ALECU IULIAN (în data de 23.04.2012 – produse din vin și pește, CAZACU fiind nemulțumit, reproșându-i iui CIONCAN „Mie să nu-mi mai vină cu dinastea…, să vină cu altceva!!”); de la conductorul GALON CONSTANTIN (în data de 15.07.2012 – produse din pește și brânză), în scopul întreținerii relațiilor infracționale privind activitatea de supra-control.

Articole din Gândul citate în actul de acuzare al procurorilor

Pentru a-și argumenta solicitarea de arestare preventivă a angajaților CFR procurorii au utilizat și reportaje realizate de ProTv dar și un interviu cu șeful CFR Călători publicat de gândul. Prin citarea acestor materiale de presă procurorii au încercat să arate că fenomenul călătoriilor cu nașul afectează grav funcționarea CFR Călători și că la bugetul de stat se înregistrează zeci de milioane de euro prejudicii.