O firmă cu sediul în Elveția și cu birou la Moscova,interesată în 2011 de cariera de la Moldova Nouă

Licența de exploatare pentru cariera de banatite de la Moldova Nouă, invocată în ancheta DIICOT privind scandalul de spionaj, aparține Moldomin SA Moldova Nouă, societate aflată în lichidare din 2010 și ale cărei active, vizate de o firmă cu birou la Moscova, au făcut obiectul unui scandal.

Moldomin se află în faliment din 4 noiembrie 2010, iar în septembrie 2011 lichidatorul, RTZ & Partners, a anunțat că firma Mineco AG, înregistrată în Elveția, va prelua producătorul de cupru din Moldova Nouă și va investi 150 de milioane de euro.

Mineco este formată dintr-un grup de companii și, potrivit lichidatorului, la acel moment avea mine în Serbia și Bosnia. Potrivit site-ului companiei, Mineco AG are și o reprezentanță la Moscova.

Compania trebuia să preia și licența de exploatare a Moldomin Moldova Nouă, județul Caraș Severin, precum și dreptul de a valorifica bunurile imobile ale firmei indispensabile exploatării. Dar, potrivit site-ului Agenției Naționale a Resurselor Minerale, licența pentru zăcământul de „minereu de cupru cu continut scăzut” figurează încă pe numele Moldomin SA Moldova Nouă. Moldomin are o licență pe 20 de ani, până în 2018, pentru exploatarea zăcământului de cupru de la Moldova Nouă.

Compania avea, la momentul privatizării, datorii totale de 258 milioane de lei către Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și autoritățile locale din Moldova Nouă.

La acel moment, firma lichidatoare, RTZ & Partners, preciza pentru MEDIAFAX că Mineco nu va plăti toate datoriile Moldomin, însă suma pe care o va achita pentru preluarea firmei miniere va fi distribuită creditorilor. Lichidatorul nu preciza suma pe care Mineco o va plăti pentru preluarea Moldomin.

„Atragerea acestui investitor va însemna salvarea zonei Moldova Nouă și a locuitorilor acesteia, nivelul investițiilor fiind previzionat la minim 50 milioane de euro. Funcționarea minei la capacitatea estimată de ofertant presupune crearea a 400 de noi locuri de muncă”, susținea RTZ & Partners.

Mineco a încercat să preia Moldomin și în 2006, când firma a fost scoasă la vânzare de către proprietar, Ministerul Economiei.

La începutul lui 2012, la Curtea de Apel Timișoara au ajuns două dosare referitoare la Moldomin. Unul dintre dosare avea ca obiect o cerere de înlocuire a unui lichidator judiciar cu un altul, în cadrul procedurii de insolvență declanșate față de societatea Moldomin Moldova Nouă, iar în al doilea se solicita sistarea oricăror modalități de vânzare a bunurilor Moldomin și suspendarea procedurilor de valorificare a acestora.

Aceasta după ce, printr-o decizie a judecătorului-sindic de la Tribunalul Caraș-Severin din 8 septembrie 2011, activele Moldomin SA au putut fi valorificate de lichidatorul judiciar al firmei, acestea fiind vândute, șase zile mai târziu, către Mineco AG, iar la rândul său, creditorul majoritar al falimentarei Moldomin SA, statul, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Caraș-Severin, a făcut recurs la decizia judecătorului-sindic, cerând anularea vânzării patrimoniului firmei către Mineco SA. În paralel, aceeași instituție a statului a cerut și înlocuirea lichidatorului judiciar al Moldomin SA, RTZ & Partners din Cluj-Napoca, însă Tribunalul Caraș-Sevrin a respins și această cerere, motiv pentru care a atacat decizia cu recurs.

La începutul lunii aprilie 2012, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au trimis în judecată pe Cătălin Nicolae Șerban, vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara la data comiterii faptelor, pentru trafic de influență și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, după ce acesta solicitase bani unor reprezentanți ai Mineco, pentru a influența magistrații care judecau cele două cauze.

În același dosar, soția magistratului, Ramona Mihaela Șerban, notar public, a fost trimisă în judecată pentru complicitate la trafic de influență și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, iar denunțătorul lui Șerban, Iacob Chișărău, la acel moment consilier județean în CJ Caraș-Severin și fost director general al SC Moldomin SA Moldova Nouă, a fost trimis în judecată pentru complicitate la cumpărare de influență, complicitate la trafic de influență și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.

Alături de aceștia au mai fost trimiși în judecată Dan Adrian Rus, reprezentant al firmei Mineco AG în România, acuzat de complicitate la cumpărare de influență, complicitate la trafic de influență, asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, și Ioan Marian Mihăilă, profesor universitar la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, pentru complicitate la trafic de influență și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.

Procurorii arătau în rechizitoriul trimis instanței că, în cursul lunilor februarie – martie, Cătălin Șerban, în calitate de judecător, cu funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara, a pretins de la doi cetățeni sârbi, prin intermediul lui Chișărău și Rus, 60.000 de euro, iar în 14 martie a primit, cu ajutorul lui Mihăilă, al soției sale și al consilierului Chișărău, 50.000 de euro.

Potrivit procurorilor, Cătălin Șerban a pretins și primit banii lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților care judecau cele două dosare aflate în faza recursului pe rolul Curții de Apel Timișoara și că îi poate determina să respingă căile de atac formulate.

Cei 50.000 de euro care urmau să ajungă la judecătorul Șerban pentru soluționarea favorabilă a celor două dosare civile au fost găsiți în 15 martie, în urma percheziției la cabinetul notarial al soției magistratului, au mai notat procurorii în rechizitoriu.

Totodată, procurorii arătau în materialul citat că alte persoane vizate în această anchetă vor fi cercetate într-un alt dosar.

Aceste persoane, împreună cu Șerban, Chișărău și Rus, au inițiat, în cursul lunilor februarie – martie, constituirea unei asociații în scopul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență și cumpărare de influență.

Astfel, potrivit procurorilor, în structura organizatorică a grupării au fost cooptați Mihăilă și Șerban, care, potrivit regulilor de acțiune stabilite, „au avut sarcina de a sprijini activitatea ilicită a asociației”, reținând și că, pentru atingerea scopului propus, „a existat o organizare prealabilă, în temeiul căreia membrilor grupării li s-au repartizat anumite sarcini bine stabilite”.

Judecătorul Cătălin Șerban a fost arestat în 16 martie în dosarul în care este acuzat de trafic de influență. Consiliul Superior al Magistraturii a decis suspendarea lui Nicolae Cătălin Șerban atât din funcția de judecător, cât și din cea de vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara, ca urmare a punerii lui sub acuzare pentru fapte de corupție.

Cătălin Șerban a sunat după banii ceruți în schimbul intervenției sale pe lângă judecătorii din două dosare având ca obiect patrimoniul Moldomin chiar din casa unuia dintre magistrații desemnați să soluționeze litigiile, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel București de arestare preventivă a judecătorului Șerban, obținută de MEDIAFAX.

Astfel, în documentul citat instanța nota că, în 13 martie, Șerban l-a sunat pe intermediarul Iacob Chișărău, cel care urma să-i aducă banii ceruți, chiar din locuința judecătoarei Anca Buta, care era în completul de judecată ce a soluționat dosarele de care vicepreședintele Curții de Apel Timișoara era interesat.

În documentul citat, judecătorul care a decis arestarea preventivă a lui Șerban arată în ce mod s-au petrecut faptele de care vicepreședintele Curții de Apel este acuzat.

Acum, exploatarea de la Moldova Nouă se află din nou în centrul unui scandal, procurorii DIICOT deschizând o anchetă după ce factori de decizie din IPROMIN SA București au divulgat către persoane din mediul de afaceri din Federația Rusa informații și documente clasificate referitoare la zăcămintele de cupru și metale rare din zona Moldova Nouă, mai exact zăcământul „Suvorov”.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală fac cercetări în cazul unui grup infracțional constituit din persoane având cetățenie rusă și română, pentru infracțiunile prevăzute de articolul 19 din Legea 51/1991, articolul 169 și articolul 298 Cod penal, a anunțat DIICOT.

În legătură cu acest caz, în 19 octombrie, O.M., în vârstă de 42 de ani, cetățean rus, a fost depistat pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, în timp ce încerca să părăsească teritoriul României, având asupra sa documente și hărți geologice emise de autorități ale statului roman, conținând informații și date clasificate privitoare la zăcămintele de cupru și metale rare aferente exploatărilor Moldova Nouă și SUVOROV. Cetățeanul rus are interdicție de a părăsi Capitala.

„În fapt, s-a reținut că factori de decizie din cadrul SC IPROMIN SA București au divulgat către persoane din mediul de afaceri din Federația Rusă informații și documente clasificate referitoare la zăcămintele de cupru și metale rare din zona Moldova Nouă, mai exact zăcământul de banatite și zăcământul «SUVOROV»”, se arată într-un comunicat de vineri al DIICOT.

Procurorii DIICOT fac verificări privind autenticitatea documentației, caracterul clasificat al informațiilor și documentelor, impactul negativ asupra securității naționale, precum și efectele produse asupra economiei naționale și mediului concurențial, urmând ca, raportat la probatoriul administrat, să fie dispuse măsurile legale în cauză.

Suportul informativ a fost asigurat de către SRI.

De altfel, SRI a anunțat că evaluează impactul asupra securității naționale al documentelor clasificate despre zăcămintele de cupru găsite la cetățeanul rus.

„Cetățeanul rus a fost depistat de specialiști ai Brigăzii Antitero în urma unui control de rutină pe Aeroportul Henri Coandă. Asupra acestuia au fost dispuse măsuri preventive de către procurorii DIICOT, iar ofițerii SRI verifică caracterul documentelor și impactul asupra securității naționale. Momentan nu se pot oferi alte detalii legate de această anchetă”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Sorin Sava.

Ambasada Rusiei la București a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că nu a fost informată de autoritățile române despre cetățeanul rus depistat pe aeroport cu documente clasificate ale IPROMIN SA și că va cere clarificări printr-o notă verbală trimisă MAE român. Secția Consulară nu a fost contactată nici de cetățeanul rus menționat în legătură cu acest caz.

Conducerea IPROMIN a susținut că angajații nu au dat documente clasificate oamenilor de afaceri ruși, precizând că firma are negocieri pentru servicii de proiectare cu o societate din România care reprezintă o firmă internațională ce folosește specialiști din Federația Rusă pentru consultanță tehnică.

„Nu au fost divulgate de către angajații sau de către conducerea societății informații și documente clasificate către mediul de afaceri din Federația Rusă, așa cum apare în comunicatul DIICOT. Societatea noastră derulează în prezent negocieri cu o firmă privată din România pentru furnizarea de servicii de proiectare pentru o investiție nouă aferentă zăcământului Moldova Nouă, care, din cunoștințele noastre, este reprezentanta unei firme internaționale care utilizează și serviciile de consultanță tehnică din partea unor specialiști din Federația Rusă”, arată conducerea IPROMIN.

Totodată, conducerea IPROMIN a precizat că, din informațiile pe care le deține, societății cu care negociază încheierea unui contract de proiectare i-a fost transferată licența de concesiune a exploatării privind „zăcământul de panatite Moldova Nouă”.

„Menționăm că serviciul de proiectare se referă la realizarea unor construcții și instalații industriale specifice activității de valorificare a minereului, precum și lucrări de închidere și ecologizare a suprafețelor afectate de vechea exploatare minieră”, a adăugat conducerea IPROMIN.

Sursa citată a precizat că în cadrul negocierilor nu au fost luate în discuție servicii privind calculul de resurse sau rezerve minerale.

De asemenea, IPROMIN a arătat că în zăcământul Moldova Nouă nu există metale rare.

„Zăcământul Moldova Nouă este un zăcământ ce conține minereu cuprifer, iar Suvorov este denumită o parte a zăcământului. Menționăm că nu există metale rare în zăcământ”, a precizat sursa citată.