Pagubele provocate de uraganul Sandy erau foarte greu de evaluat cu precizie, miercuri, în nord-estul Statelor Unite, dar acestea ar putea avea un efect limitat asupra economiei țării, în pofida distrugerilor și întreruperii activităților, relatează AFP.
Compania de consultanță în managementul riscului, Eqecat, a confirmat, miercuri, estimarea pe care a publicat-o cu o zi înainte: pagubele uraganului vor fi cuprinse între 10 și 20 de miliarde de dolari, suportate pe jumătate de asigurători.
Cu toate acestea, Bill Keogh, președintele companiei, a anunțat pentru postul de televiziune Bloomberg TV că estimarea a fost rodul unei simulări, iar evaluarea pagubelor reale cauzate de rafalele de vânt și de inundații, precum și de întreruperea activității societăților va lua „timp”.
„Deocamdată, strângem informațiile de pe teren”, a spus el, dar se pare că Sandy „va fi printre cele 10-15 furtuni cele mai distructive” care au lovit Statele Unite.
Concurentul Eqecat, compania AIR Worldwide, a furnizat o evaluare a pagubelor, care, de asemenea, este limitată: potrivit companiei, costul total al uraganului ar trebui să fie cuprins între 7 și 15 miliarde de dolari pentru asigurători.
Economiștii de la compania IHS Global Insight estimează că pagubele materiale provocate de Sandy – care s-a soldat cu zeci de morți, potrivit unui bilanț provizoriu – ar trebui să depășească pierderile de 15 miliarde de dolari provocate de trecerea Irene în 2011 în aceeași regiune.
La începutul după-amiezii, economia statelor din nord-estul țării nu funcționa, mijloacele de transport aproape că nu circulau, Bursa de la New York era închisă, la fel ca majoritatea unităților adminitrative, și mai mult de opt milioane de clienți ai companiilor de electricitate nu aveau curent.
Potrivit agenției de evaluare financiară Fitch Ratings, trecerea Sandy afecta „companii foarte diverse (…)”.
Economiștii de la compania IHS Global Insight estimează că pierderile activității economice ar trebui fi curpinse între „30 și 50 miliarde de dolari”, adică numai „0,2-0,3 la sută din PIB-ul nominal al țării”.
„O parte a pierderilor va fi compensată în cele din urmă de activități legate de reconstrucție”, anunță ei, „dar ar fi naiv de apărat ideea potrivit căreia uraganul poate avea, într-un anumit sens, un efect de relansare economică”.
Astfel, îl contrazic pe Peter Morici, profesor la Universitatea din Maryland, pentru care dezastrele naturale pot aduce „avantaje pe plan economic”.
De exemplu, pot „stimula sectorul construcțiilor, care se confruntă cu dificultăți, determinând reinvestiții, care, în consecință, vor ameliora zonele lovite și condițiile de viață ale locuitorilor lor”, anunță el.
Jim O’Sullivan, de la compania HFE, susține un punct de vedere asemănător. „Chiar și uraganul Katrina, care a devastat New Orleans în 2005 și a provocat pagube estimate la 110 miliarde de dolari, a avut un efect relativ minim asupra PIB-ului”, subliniază el într-o notă.
„În mod tipic, adaugă el, situațiile meteorologice extreme reduc în primă fază activitatea economică, dar pot impulsiona cheltuielile și, prin urmare, producția”.
„B de la PIB semnifică brutul și nu netul, deci, pagubele nu sunt sustrase din PIB, dar acesta beneficiază de un efect de ascensor pentru reconstrucție”, notează O’Sullivan.
În unele cazuri, susține el, cheltuielile sunt chiar ușor stimulate înainte de catastrofă datorită pregătirilor populației.