Președintele CNAS: Taxa clawback aplicabilă din iunie 2010 aduce statului venituri de 300 milioane de euro pe an

Taxa clawback aplicabilă din iunie 2010 aduce la bugetul de stat venituri de 300 de milioane de euro pe an, iar producătorii de medicamente care nu au plătit această contribuție trebuie să o facă cu 2009, a declarat, duminică pentru MEDIAFAX, fostul președinte al CNAS Lucian Duță.

Potrivit Guvernului, Corpul de Control al premierului va sesiza Direcția Națională Anticorupție asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acțiuni de control privind activitatea Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), acuzând că, din cauza modului defectuos în care reprezentanții CNAS și ai Ministerului Sănătății și-au exercitat atribuțiile de serviciu privind realizarea unei evidențe a plătitorilor contributței trimestriale, nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuții trimestriale.

În această comunicare transmisă de Guvern sunt menționate două perioade diferite pentru care este calculată paguba constatată, respectiv trimestrul IV 2009-trimestrul III 2010 și trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011. Ulterior, reprezentanți ai Guvernului au precizat că perioada pentru care a fost calculată paguba este trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011, nu până la trimestrul III 2010 cum a informat.

ACTUALITATE Actorul din Baby Driver, Hudson Meek, a murit la vârsta de 16 ani, după ce a căzut dintr-o mașină aflată în mișcare

11:25

ACTUALITATE EXPLOZIE urmată de incendiu într-o clădire din Constanţa. Un bărbat a suferit arsuri pe 40% din corp

11:05

În replică la anunțul Guvernului privind sesizarea DNA, fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Lucian Duță, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX: „Raportul Corpului de control al primului ministru face referire la Ordonanța de Urgență 104 din octombrie 2009 și care prevedea colectarea taxei clowback de la producătorii de medicamente, veniturile realizate din această taxă mergând exclusiv in bugetul Ministerului Sănătății. Această ordonanță prevedea, de asemenea, că în termen de 15 zile de la emiterea ei, trebuiau elaborate normele de aplicare a acesteia, printr-un ordin comun al ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”.

Fostul președinte al CNAS, Lucian Duță, a mai spus că până la sfârșitul lui octombrie 2009, ministrul Sănătății de atunci împreună cu președintele Casei trebuiau să emită aceste norme.

„Ministrul Sănătății de atunci, Ionuț Bazac, împreună cu președintele CNAS, prof. dr. Irinel Popescu, trebuiau să emită aceste norme. Trebuie, totuși să adaug că din punct de vedere insituțional CNAS nu are drept de inițiativă legislativă, acestă sarcină aparținând ministrul Sănătății”, a susținut Duță.

Duță și-a început mandatul la CNAS în decembrie 2009.

„Eu am preluat mandatul în decembrie 2009. CNAS a făcut toate demersurile legale către MS, pe atunci ministrul Sănătății era Cseke Attila, aducându-i la cunoștință faptul că echipa anterioară nu a implementat deloc aceste norme. Drept pentru care am făcut toate demersurile legale instituționale pentru a grăbi implementarea acestor norme. În urma repetatelor demersuri, MS a semnat aceste norme în iunie 2010”, a explicat Lucian Duță.

El a spus că în niciun caz responsabilitatea pentru întârzierea publicării normelor nu poate fi atribuită CNAS.

„CNAS nu are nicio responsabilitate față de această întârziere. Consider că ceea ce se întâmplă acum este o acțiune strict politică, determinată de primul-ministru al României, Victor Ponta, care încearcă în acest fel să acopere propriile minciuni și hoții și, mai ales, propria incompetență. Mai vreau să menționez faptul că, din punct de vedere tehnic, Ordonanța de Urgență 104 în forma în care a fost redactată de echipa fostului ministru (PSD-n.r.) Ionuț Bazac era aproape imosibil de aplicat, întrucât lăsa loc la numeroase interpretări din punct de vedere juridic. Pe cale de consecință, și elaborarea normelor era și mai dificil de realizat, motiv pentru care a fost atacată în instanță de producători de medicamente, unii chiar câștigând procesele”, a continuat fostul șef al CNAS.

El a mai spus că afirmația potrivit căreia această întârziere a adus prejudiciu statului este o „minciună”.

„Afirmația că s-a produs un prejudiciu este o minciună. Nu este niciun prejudiciu. Există la această oră acțiuni legale prin care producătorii de medicamente trebuie să plătească și taxa aferentă lui 2009. În plus, Ordonanța privind taxa clawback, emisă de noi în iunie 2010, și care este în vigoare și azi, aduce statului român venituri de 300 de milioane de euro pe an. Sunt venituri foarte importante pentru bolnavii din România pe care domnul Ponta și Guvernul le folosesc cu mare plăcere, dar uită să le anunțe public”, a conchis Duță.

Corpul de Control va sesiza și ANI, a informat Guvernul, arătând că Molnar Geza, consilier în Ministerul Snătății, a lucrat atât ca membru atât îm cadrul Consiliului de Administratie al CNAS, cât și în cadrul Consiliului de Administratie al companiei Antibiotice Iași, încălcând Legea 95/2006 care interzice membrilor CA al CNAS să dețina funcții în cadrul societăților comerciale cu profil farmaceutic.

Perioada supusă controlului a fost 1 ianuarie 2009-31 martie 2012, respectiv până la 30 septembrie 2012 pentru verificările efectuate cu privire la gestionarea contribuției datorate de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor.

A fost verificat modul de îndeplinire a atribuțiilor de către conducerea și personalul Casei și a respectării dispozițiilor legale referitoare la angajarea și efectuarea cheltuielilor la achizițiile publice, precum și prevederile legale privind managementul resurselor umane, susține Guvernul.

În perioada supusă verificărilor, unele angajamente bugetare individuale/globale care au stat la baza plăților aferente realizării sistemului informatic unic integrat nu conțin date referitoare la subdiviziunile bugetare aprobate, fiind astfel încălcate prevederi legale privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice. Ordonanțarea de plată nr. SI1717/27 octombrie 2011 în sumă de 57 milioane lei și ordonanțarea de plată nr. SI1536/28 septembrie 2011 în sumă de 3,8 milioane lei prezintă corecturi/ștersături (cu pastă albă), fără a avea înscrisă data și semnătura persoanei care a efectuat modificarea, ceea ce contravine prevederilor legale referitoare la întocmirea și utilizarea documentelor financiar-contabile.

Corpul de Control amintește totodată că, începând cu data intrării în vigoare a OU 104/2009 pentru modificarea si completarea Legii 95/2006, respectiv data de 7 octombrie 2009, firmele care realizează încasări din comercializarea în România a unor categorii de medicamente datorează o contribuție trimestrială, denumită și taxa clawback. Sumele reprezentând contribuția trimestrială au același regim juridic precum creanțele bugetare, iar în legatură cu veniturile obținute din contribuția trimestrială, ordonatorii de credite au aceleași obligații ca și în cazul altor venituri bugetare.

Ministrul Sănătății și presedintele CNAS aveau obligația de a emite în termen de 15 zile de la data intrării in vigoare a actului normativ un ordin comun conținând normele de aplicare referitoare la contribuția trimestrială. Ordinul comun a fost publicat la 15 iunie 2010, cu o întârziere de aproximativ opt luni față de termenul legal, deși în preambulul OU 104/2009 s-a menționat că rațiunea instituirii obligației de plată a contribuției trimestriale a fost suplimentarea surselor de finanțare a sistemului public de sănătate, în regim de urgență, prin identificarea unei surse noi de venituri bugetare care urmau să fie încasate și utilizate de minister, mai afirmă Guvernul.

Emiterea cu întârziere a ordinului comun a avut drept consecință necalcularea și neîncasarea în termenul legal a contribuției trimestriale aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul I 2010. Prin urmare, până la 15 iunie 2010 nu au fost depuse declarații de către subiecții obligației de plată a contribuției și, pe cale de consecință, nu au fost emise notificări către plătitori cu privire la contribuția trimestrială datorată.

Abia la 18 mai 2011, la peste zece luni de la emiterea ordinului comun, CNAS a solicitat Agenției Naționale a Medicamentului transmiterea în regim de urgență a listei deținătorilor de autorizații de punere pe piață sau comercializare a medicamentelor, care să cuprindă informații referitoare la datele de identificare și de contact ale acestora. Până la 15 mai 2012, conducerea CNAS nu a elaborat proceduri operaționale care să prevadă responsabilități clare ale persoanelor cu atribuții în gestionarea contribuțiilor trimestriale și termene precise pentru îndeplinirea atribuțiilor, precum și un sistem de control al îndeplinirii obligațiilor legale de către plătitori și personalul CNAS. Prin aceasta omisiune, susțin inspectorii, conducerea CNAS a încălcat prevederile din ordinul pe acestă temă al ministrului Finanțelor.

Corpul de Control acuză că, din cauza modului defectuos în care reprezentanții CNAS și ai Ministerului Sănătății și-au exercitat atribuțiile de serviciu privind realizarea unei evidențe a plătitorilor contributței trimestriale, stabilirea și notificarea contribuțiilor datorate, urmărirea încasării veniturilor la bugetul statului prin bugetul ministerului și aplicarea sancțiunilor legale pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată de către contribuabili nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuții trimestriale aferente perioadei trimestrul IV 2009- trimestrul III 2010. Această sumă constituie pagubă la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Sănătății.

Pentru producerea pagubei, inspectorii consideră că sunt responsabili președintele CNAS, care nu a luat masuri în vederea organizării unei evidențe complete a plătitorilor contributței, stabilirii corecte a contribuției datorate, verificării corectitudinii și realitășii declarașiilor depuse în vederea determinării exacte a sumelor datorate de plătitori, și ministrul Sănătății, care, în calitate de ordonator de credite, răspunde de realizarea veniturilor.

În trimestrul IV 2009, imediat după ieșirea PSD de la guvernare, Ministerul Sănătății a fost condus, cu titlu interimar, de Adriean Videanu (PDL), iar ulterior de Cseke Attila și Ladislau Ritli (ambii de la UDMR).

„Corpul de Control al primului-ministru va sesiza Direcția Națională Anticorupție, organul de urmarire penală competent să cerceteze posibilele fapte de natură penală constatate în cadrul acțiunii de control privind activitatea CNAS. Fapta reprezentanților CNAS și Ministerului Sănătății de a îndeplini în mod defectuos obligațiile legale în legătura cu organizarea evidenței de plătitori, declararea, stabilirea și controlul contribuțiilor, precum și în legătura cu aplicarea sancțiunilor legale pentru neplata de către contribuabili a contribuțiilor datorate, cu consecința neîncasării la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății,, a sumei de 189.763.842,03 lei, reprezentând contribuții aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzute de Codul Penal”, potrivit Corpului de Control.

În luna mai, premierul Victor Ponta a semnat decizia de eliberare a lui Lucian Duță (PDL) de la conducerea Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate și l-a acuzat pe acesta că, înainte de a demisiona, a înaintat facturile de încasare a taxei clawback, generând un risc al lipsei de medicamente.

El a anunțat că va cere Ministerului Sănătății și organelor în drept să cerceteze toate activitățile fostului șef CNAS.