CNAS a făcut, din iulie, cinci sesizări la DNA, privind nereguli la decontare și cheltuieli

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a făcut, din iulie, cinci sesizări la Direcția Națională Anticorupție (DNA) referitoare la nereguli privind decontările și cheltuielile, a anunțat, luni, președintele CNAS, Doru Bădescu.

Sesizările au fost înaintate independent de verificările Curții de Conturi și ale Corpului de Control al premierului, potrivit CNAS.

Astfel, în 18 iulie, prima sesizare a vizat activitatea Casei de Asigurări de Sănătate Iași și a avut în vedere raportări de pacienți care s-au prezentat în urgență, investigații multiple pentru același pacient sau la care valoarea analizelor era de până la șapte ori mai mare decât costul normal, precum și servicii raportate, dar neefectuate. Raportările de pacienți care s-au prezentat la urgență au venit de la 26 de furnizori de servicii și au reprezentat 33 la sută din totalul cerut spre decontare. În privința decontării investigațiilor, au existat și cazuri când, pentru o radiografie, s-a cerut de 86 de ori mai mult.

În 27 iulie, CNAS a reclamat la DNA Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), pentru nereguli la decontarea de servicii neefectuate, nerespectarea procedurilor de achiziție publică la închirierea unor spații (trei milioane de euro, spre exemplu, chirie plătită pe trei ani pentru sediul central) și apariția, la decontare, de poziții în plus pe unele rețete.

CASMB a fost vizată și de sesizarea din 18 septembrie, când CNAS a reclamat neînregistrarea în evidențele contabile a unor creanțe de peste 78 de milioane de lei, gărzi efectuate fără să fie prevăzute în buget și neaplicarea procedurilor de executare silită în cazul unor contribuții datorate de persoane fizice.

În 22 octombrie, CNAS a sesizat nereguli privind implementarea cardului de sănătate electronic, reclamând că valoarea totală a investițiilor (peste 53 de milioane de euro) ar fi una foarte mare.

În 24 octombrie, CNAS a sesizat DNA și cu privire la investițiile legate de Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), considerând că valoarea acestora ar fi crescut nejustificat, cu 60 la sută, în perioada 2002-2011.

Corpul de Control al premierului va sesiza Direcția Națională Anticorupție asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acțiuni de control privind activitatea Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), acuzând că, din cauza modului defectuos în care reprezentanții CNAS și ai Ministerului Sănătății și-au exercitat atribuțiile de serviciu privind realizarea unei evidențe a plătitorilor contribuției trimestriale, nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuții trimestriale.

Această sumă constituie pagubă la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Sănătății.

Reprezentanți ai Guvernului au precizat că perioada pentru care a fost calculată paguba este trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011.

Corpul de Control va sesiza și ANI, arătând că Molnar Geza, consilier în Ministerul Sănătății, a lucrat, în perioada 25 martie 2011 – 31 martie 2012, atât ca membru atât al Consiliului de Administratie al CNAS, cât și în cadrul Consiliului de Administratie al companiei Antibiotice Iași, încălcând Legea 95/2006, care interzice membrilor CA al CNAS să dețina funcții în cadrul societăților comerciale cu profil farmaceutic.

Perioada supusă controlului a fost 1 ianuarie 2009 – 31 martie 2012, respectiv până la 30 septembrie 2012 pentru verificările efectuate cu privire la gestionarea contribuției datorate de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor.

A fost verificat modul de îndeplinire a atribuțiilor de către conducerea și personalul Casei și a respectării dispozițiilor legale referitoare la angajarea și efectuarea cheltuielilor la achizițiile publice, precum și prevederile legale privind managementul resurselor umane.

Inspectorii Corpului de Control au constatat că Adunarea Reprezentanților CNAS nu a mai fost constituită din 2005, fiind încălcate dispozițiile din OUG 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate și din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

În perioada 1 ianuarie 2009 – 31 martie 2012, președintele României și foștii prim-miniștri nu au nominalizat reprezentanți în Consiliul de Administrație al CNAS, ceea ce, arată inspectorii, contravine dispozițiilor din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

În perioada 16 iunie 2011 – 31 martie 2012, Consiliul de Administrație al CNAS nu a funcționat legal, deoarece a fost constituit doar din patru membri, și nu din șapte, așa cum prevedeau dispozițiile legale. Cu toate acestea, în cadrul unor ședințe extraordinare la care au participat, de regulă, doi-trei membri, au fost adoptate hotărâri cu încălcarea Legii 95/2006. Practic, întreaga activitate a CNAS a fost decisă de un număr de doi sau trei membri ai CA, care în perioada 16 iunie 2011 – 31 martie 2012 au luat 13 hotărâri, toate în cadrul ședințelor extraordinare.

Pentru producerea pagubei, inspectorii consideră că sunt responsabili președintele CNAS, care nu a luat masuri în vederea organizării unei evidențe complete a plătitorilor contributței, stabilirii corecte a contribuției datorate, verificării corectitudinii și realitășii declarașiilor depuse în vederea determinării exacte a sumelor datorate de plătitori, și ministrul Sănătății, care, în calitate de ordonator de credite, răspunde de realizarea veniturilor.

În trimestrul IV 2009, imediat după ieșirea PSD de la guvernare, Ministerul Sănătății a fost condus, cu titlu interimar, de Adriean Videanu (PDL), iar ulterior de Cseke Attila și Ladislau Ritli (ambii de la UDMR).

„Corpul de Control al primului-ministru va sesiza Direcția Națională Anticorupție, organul de urmarire penală competent să cerceteze posibilele fapte de natură penală constatate în cadrul acțiunii de control privind activitatea CNAS. Fapta reprezentanților CNAS și Ministerului Sănătății de a îndeplini în mod defectuos obligațiile legale în legătura cu organizarea evidenței de plătitori, declararea, stabilirea și controlul contribuțiilor, precum și în legătura cu aplicarea sancțiunilor legale pentru neplata de către contribuabili a contribuțiilor datorate, cu consecința neîncasării la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății,, a sumei de 189.763.842,03 lei, reprezentând contribuții aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzute de Codul Penal”, potrivit Corpului de Control.

În luna mai, premierul Victor Ponta a semnat decizia de eliberare a lui Lucian Duță (PDL) de la conducerea Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate și l-a acuzat pe acesta că, înainte de a demisiona, a înaintat facturile de încasare a taxei claw-back, generând un risc al lipsei de medicamente.

El a anunțat că va cere Ministerului Sănătății și organelor în drept să cerceteze toate activitățile fostului șef CNAS.

În replică la anunțul Guvernului privind sesizarea DNA, fostul președinte al CNAS, dr. Lucian Duță, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că taxa clawback aplicabilă din iunie 2010 aduce la bugetul de stat venituri de 300 de milioane de euro pe an, iar producătorii de medicamente care nu au plătit această contribuție trebuie să o facă începând cu 2009.

„Raportul Corpului de control al primului ministru face referire la Ordonanța de Urgență 104 din octombrie 2009 și care prevedea colectarea taxei clawback de la producătorii de medicamente, veniturile realizate din această taxă mergând exclusiv in bugetul Ministerului Sănătății. Această ordonanță prevedea, de asemenea, că în termen de 15 zile de la emiterea ei, trebuiau elaborate normele de aplicare a acesteia, printr-un ordin comun al ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”, a spus Duță.

Fostul președinte al CNAS a adăugat că, până la sfârșitul lui octombrie 2009, ministrul Sănătății de atunci și președintele Casei trebuiau să emită aceste norme.

„Ministrul Sănătății de atunci, Ionuț Bazac, împreună cu președintele CNAS, prof. dr. Irinel Popescu, trebuiau să emită aceste norme. Trebuie, totuși să adaug că din punct de vedere insituțional CNAS nu are drept de inițiativă legislativă, acestă sarcină aparținând ministrul Sănătății”, a susținut Duță.