Implantul de pancreas artificial, realizat în premieră în România și pentru a doua oară la nivel mondial

Medicii vor testa primul pancreas artificial, care va fi implantat unei femei de 34 ani ce suferă de zece ani de diabet insulino-dependent, a anunțat, marți, profesorul Irinel Popescu, directorul Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic Fundeni.

Irinel Popescu a precizat că este pentru prima dată când se încearcă în România implantarea acestui dispozitiv cu insule pancreatice umane și a doua oară în lume, intervenția fiind realizată pentru prima dată în Germania.

Profesorul Constantin Ionescu Târgoviște a precizat că dispozitivul va fi implantat unei femei de 34 de ani, insulino-dependentă de zece ani, care are un copil și ar mai dori unul.

„Pacienta a acceptat să fac această intervenție întrucât speră să scape de cele patru injecții pe care trebuie să și le administreze zilnic. Pe lista de așteptare mai sunt încă patru pacienți. Costurile intervenției sunt foarte mari, în jur de 200.000 de euro, dar aceste cinci intervenții vor fi suportate de un consorțiu din care fac parte Germania, Israel, SUA și România”, a mai spus profesorul Ionescu Târgoviște.

El a precizat că intervenția are un grad de risc pe care pacienta și l-a asumat, precizând că dacă operația nu va reuși, aceasta va reveni la tratamentul inițial.

„Dispozitivul se pune subcutanat, dacă nu merge, îl scoatem și revenim la tratamentul inițial”, a explicat Ionescu Târgoviste.

Profesorul Irinel Popescu a adăugat că, după cum se știe, la nivel internațional există mari speranțe legate de transplantul de celule.

„Dacă transplantul de organe întregi e deja pus la punct pentru inimă, ficat, rinichi, transplantul celular este într-o fază încă incipientă chiar și la nivel internațional. Transplantul cu celule ar putea fi o mare speranță pentru pacienții care au nevoie de susținerea unor organe”, a mai spus profesorul Irinel Popescu.

Pancreasul artificial este un dispozitiv de marimea unei pudriere, în care se implantează celule pancreatice de la un donator și care se introduce în organism. Cu ajutorul acestui aparat, pacienții ar putea scăpa de injecțiile zilnice cu insulină.

Pancreasul artificial este realizat dintr-un dispozitiv de membrane biologice care au rolul unor filtre. Pentru început, medicii recoltează celule pancreatice din pancreasul unui donator aflat în moarte cerebrală. Acestea sunt apoi testate în laborator și transferate în interiorul dispozitivului, unde există o soluție extrasă din alge marine, care le protejează de atacul de respingere a celulelor sistemului imunitar.

Dispozitivul este implantat între piele și mușchi și intră astfel în contact cu țesuturile organismului. Prin sistemul de membrane se va face transferul de nutrienți: glucoza din sânge către celulele pancreatice și invers, eliberarea insulinei, în sânge. Singura intervenție externă care să ajute celulele pancreatice să funcționeze este o injecție cu oxigen, o dată pe zi.

Centrul de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic Fundeni are un laborator de celule care se află în sediul Institutului Oncologic București. Acesta are două componente, una pentru celule stem și o alta pentru celule pancreatice.

„Speranțele noastre pleacă de la faptul că acest aparat poate funcționa pentru un timp foarte lung, astfel că celulele pot rămâne mai mult decât rămân ele atunci când noi le injectăm în ficat, în vena portă și pot să regleze glicemia mai bine decât injecțiile repetate cu insulină. Însă, izolarea celulelor pancreatice este un proces destul de complex, pentru că de la organul întreg, așa cum îl știm, se ajunge la a separa doar insulele, deci acele celule care produc insulina. Cu ajutorul unui aparat inventat de un cercetător american de origine italiană, Camillo Ricordi, așa-numitul aparat Ricordi, se ajunge să obținem un extract de celule, nu neapărat numai insule, ci toate tipurile de celule pe care le conține pancreasul și care sunt puse mai departe într-un separator, de fapt o pompă centrifugă și care separă prin centrifugare insule. Acestea sunt celulele care ne interesează, acestea sunt insulele care produc insulina. Pe tot acest parcurs există un proces de evaluare calitativă, se numără insulele pentru că este important sa fie un anumit număr”, a precizat Irinel Popescu.

Tot acest proces se produce într-un mediu supra-steril, pentru a evita orice potențială infectare a celulelor. Totodată se evaluează aspectul și calitatea celulelor. În final, într-un incubator ele pot fi păstrate într-un mediu de cultură în care există chiar posibilitatea de a se înmulți, deci de a obține un număr mult mai mare de celule decât cel inițial, care este estimat la aproximativ 5.000 de celule pe kilogram corp.

„Astfel, la un donator de 70 de kilograme ne așteptăm la 350.000 de celule pancreatice”, a mai arătat directorul Centrului de Transplant Hepatic Fundeni.

Irinel Popescu a precizat că discuția privind această intervenție a început încă din primăvară.

„În primăvară am discutat despre intenția de a incapsula aceste celule într-un aparat care ulterior să fie implantat unui pacient diabetic. Aparatul conține o serie de filtre, care permit, pe de o parte, substanțelor nutritive din organism să ajungă la celule și să le hrănească. Din afară se injectează permanent oxigen. Filtrele pe care le conține aparatul, teoretic, evită agresiunea imunologică și protejează celulele care secretă insulina de efectele nedorite ale agresiunii imunologice”, a adăugat medicul.

Potrivit specialiștilor, în cazul în care testările clinice vor fi pozitive, speranțele pentru viitor sunt foarte mari.

„Cea mai mare speranță se leagă de posibilitatea de a substitui celulele umane cu celule de la animale transgenice, în mod particular de la porc transgenic, care ar permite fabricarea pe scară industrială a acestui aparat. Sunt foarte multe precauții care trebuie luate și totdeauna primează siguranța pacientului. Acest întreg proces tehnologic are destul de multe puncte sensibile, or în măsura în care nu sunt toate acoperite, nu este bine să ne grăbim, implantarea clinică putând fi amânată. Se poate ajunge la acest pas doar atunci când sunt îndeplinite toate condițiile în deplină securitate”, a continuat profesorul Irinel Popescu.

El a mai spus că, din punct de vedere tehnologic, respectiv al procesului de preparare a insulelor, procedura este în momentul de față destul de bine pusă la punct la Institutul Fundeni.

„Au fost pacurși pașii tehnologici ai acestui program. Avem emoții pentru etapa clinică. Dacă totul reușește și dacă aceste insule corespund calitativ, incapsularea va avea loc în cursul acestei seri și transplantul în cursul dimineții de mâine. Este pentru prima dată când se face un astfel de transplanat în România și a doua oară în lume, prima intervenție fiind în Germania”, a adăugat Irinel Popescu.

În România sunt peste 200 de mii de diabetici dependenți de insulină, printre care și câteva mii de copii.