Cum s-a cumințit Victor Ponta

Premierul Victor Ponta este de nerecunoscut. Dacă, în vară, fără să-i pese de nimeni și nimic, sărea în primul avion spre Bruxelles, ca să nu i-o ia președintele Traian Băsescu înainte, astăzi, îi cere acestuia permisiune de a reprezenta România la Consiliul European. „Dacă îmi dă mandat, mă voi prezenta, dacă nu, merge președintele. Un nou conflict nu o să fie, nu consider corectă decizia CCR, dar n-am altă soluție”, a declarat șeful executivului, adăugând că, de rămâne acasă, nu-i nicio supărare, fiindcă e campanie și are multă treabă. Și în iunie exista o hotărâre a Curții Constituționale, favorabilă președintelui în domeniul politicii externe, dar primul ministru nu a recunoscut-o, contrapunându-i o alta, punctuală, a Parlamentului, care-l îmbarca pe domnia sa în zborul către capitala Belgiei. Ce s-a întâmplat între timp, de dl Ponta de a devenit atât de cooperant?

A intervenit o nouă decizie a CCR, prin care aceasta își refirmă dreptul – contestat de majoritatea parlamentară uselistă – de a se pronunța asupra unor hotărâri ale Legislativului și, în consecință, biletul spre Bruxelles, emis de Camere exclusiv pe numele premierului, nu mai este valabil. Primul ministru e sincer: chiar nu are altă soluție.

Victor Ponta a învățat că acțiunile pripite, siluirea legilor și batjocorirea intituțiilor nu-l fac mai bărbat politic, ci îi schimonosesc imaginea și în Uniunea Europeană, și în țară. Nu ar fi înțelept, așadar, să forțeze iarăși nota, mai ales că, personal, încă plătește pentru atacul la statul de drept, declanșat în vară, iar UE taxează, în continuare, în rapoarte, România, pentru lăcomia și aroganța politicienilor ei.

Premierul nu are niciun avantaj politic și electoral din participarea la Consiliul European, ba, dimpotrivă. Cu o absorbție a fondurilor comunitare extrem de slabă (sub 10 la sută, în perioada 2007-2013), cu mai multe finanțări întrerupte din cauza gestionării lor frauduloase și o strategie de cheltuire a banilor europeni încropită, de către actualul guvern, târziu și la insistențele lui Jose Manuel Barroso, România ar putea fi serios penalizată în exercițiul financiar bugetar 2014-2020. Lui Victor Ponta i-ar fi mai bine să meargă altcineva la summitul UE și să anunțe, la întoarcere, poporul că sumele alocate sunt mult mai mici, fiindcă guvernele au permis hoția, risipa și lenea, în loc să le folosească cu cap, pentru reducerea decalajelor față de țările dezvoltate din Europa.

Liderul USL vrea să fie premier și după alegerile din decembrie, este singura propunere a Uniunii și nu va exista o alta, după cum asigurau pesediștii. Or desemnarea sa ca prim-ministru atârnă de Traian Băsescu, care, deși în toiul războiului politic din vară îi promitea că nu-i mai încredințează un mandat, acum, evită un răspuns tranșant. Încetarea ostilităților și colaborarea cu șeful statului reprezintă o șansă în plus de a-și păstra funcția. Așa se face că, în câteva luni, dl Ponta a trecut de la „Nu putem coabita cu acest om. Am încercat în 45 de zile de mandat… E o personalitate incapabilă de coabitare”(10 iulie, 2012), la „Ultimele luni arată că este posibilă coabitarea. Nu e vorba de o poveste de dragoste. Dar testul din vară ne-a schimbat pe amândoi pentru că, și unul și celălalt, am pierdut” (în interviul apărut astăzi, în Le Figaro).

Prin atitudinea sa conciliantă față de președinte, Victor Ponta îl lasă singur pe Crin Antonescu. Chiar dacă așa și-au împărțit rolurile – unul să fie bun și celălalt rău -, liderul liberal, antiprezidențial încrâncenat, începe să facă notă discordantă. Când Ponta, sufletul său politic -pereche, se declară uimit de cât de bine au decurs discuțiile cu șeful statului -, tiradele sale îndreptate împotriva „iresponsabilului” Băsescu par lipsite de sens.