Alte zece persoane acuzate în dosarul grupării Stan-Ruse, care a înșelat mai multe bănci, vor fi cercetate în arest preventiv, Curtea de Apel București dispunând emiterea a cinci noi mandate de arestare și menținerea în detenție a altor cinci din cele șase persoane arestate de Tribunal.
Din cauza complexității dosarului privind gruparea Stan-Ruse, 38 de persoane sunt cercetate la București de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), pentru o înșelăciune de șapte milioane de euro, iar alte zece persoane sunt anchetate la Călărași pentru fraude de 15 milioane de euro.
În 3 noiembrie, un complet de judecată de la Tribunalul București a decis arestarea preventivă a șase persoane dintre cele 24 reținute și pentru care procurorii au cerut emiterea unor mandate pentru 29 de zile.
Decizia a fost contestată de cei șase arestați și de procurorii DIICOT în cazul celorlalți 18 pentru care instanța a dispus cercetarea în libertate, recursurile fiind judecate luni de Curtea de Apel București.
Instanța a admis în parte recursul DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a altor cinci persoane cercetate în acest dosar, respectiv Mihai Toma, Denisa Mihaela Amuza, Georgiana Pițurcă, Sorina Costea și Marinela Moga. Tribunalul București dispusese în cazul acestora cercetarea în libertate, cu interdicția de a părăsi localitatea de domiciliu.
Totodată, instanța a menținut mandatele emise de Tribunalul București în cazul a cinci din cei șase arestați în 3 noiembrie. Astfel, rămân în continuare în arest unul dintre liderii grupării, Daniel Ruse, Florian Dragoș Diaconescu, fost general DIE, Mihai Grigoroiu, care fusese numit recent în funcția de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Florea Nae și Gabriel Leonardo Iordache.
În cazul Georgetei Popa, care a fost arestată în 3 noiembrie, alături de ceilalți cinci, Curtea de Apel București a dispus cercetarea în libertate și interdicția de a părăsi Capitala.
Ceilalți inculpați, printre care și vicepreședinte BRD Alexandru Claudiu Cercel-Duca, Andrei Mihai Atanasiu și Cătălin Ionuț Roșu, foști angajați în Ministerul Economiei, vor fi cercetați în libertate, în cazul lor instanța menținând măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Totodată, Curtea de Apel București a menținut celelalte dispoziții ale Tribunalului București.
Procurorii DIICOT ceruseră, în 3 noiembrie, emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru unul dintre liderii grupării, Daniel Ruse, pentru vicepreședinte BRD Alexandru Claudiu Cercel-Duca, Mihai Grigoriu, care fusese numit recent în funcția de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Andrei Mihai Atanasiu și Cătălin Ionuț Roșu, angajați și ei în Ministerul Economiei, Florian Dragoș Diaconescu, fost general DIE, precum și pentru Denisa Daniela Amuza, Tiberiu Hurdugaci, Florea Nae, Georgiana Pițurcă, Georgeta Popa, Marius Parici, Mihai Alexandru Nae, Toma Mihai, Ionuț Radu Petre, Gabriel Iordache, Sorina Costea, Marinela Moga, Fănel Gabriel Moga, Cătălin Ionuț Ghebăilă, Marius Alexandru Trandafir, Roxana Nicoleta Popescu, Cătălin Răsuceanu și Mihail Pavel.
Tot în 3 noiembrie, Tribunalul București a decis arestarea preventivă a lui Mihai Stan – un alt lider al grupării, acuzat de obținere sau tentativă de obținere ilicită de credite bancare. Acesta a contestat decizia la Curtea de Apel București, care, în 8 noiembrie, i-a respins definitiv recursul, astfel că el este cercetat în arest preventiv.
În același dosar, un complet de judecată de la Tribunalul Călărași a dispus, în 2 noiembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a altor zece persoane, respectiv Adrian Ruse, Dorel Cristescu, George Radu, Florian Răsuceanu, Niculina Tănase, Victor Fotache, Adrian Botev, Ionel Matei, Florian Lazăr și Nicolae Moga, aceștia fiind acuzați că ar fi beneficiat de credite bancare cu acte false, ca persoane fizice sau juridice. Decizia a fost contestată de cei zece la Curtea de Apel București, care în 16 noiembrie le-a respins definitiv recursurile, astfel că sunt cercetați în continuare în arest preventiv.
În acest dosar este cercetat și Aurel Șaramet, director al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, suspendat din funcție, în cazul lui procurorii dispunând cercetarea în libertate, dar cu interdicție de a părăsi Capitala.
Învinuiții din dosarul fraudelor bancare sunt acuzați că ar fi obținut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanțarea unor proiecte de achiziții utilaje, prin intermediul unor societăți comerciale controlate de către liderii grupării, potrivit Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Activitatea infracțională a fost sprijinită, au arătat procurorii, de către învinuiții Aurel Șaramet, având calitatea de director al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreședinte BRD, Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuț Roșu și Andrei Atanasiu, angajați în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, și Florian Dragoș Diaconescu.
Mihai Grigoroiu fusese numit recent în funcția de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Cătălin Ionuț Roșu era auditor, iar Andrei Atanasiu era expert în Ministerul Economiei. Conform unui comunicat al Ministerului Economiei, a fost decisă încetarea activității celor trei în funcțiile ocupate.
Potrivit DIICOT, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracțional organizat, sub coordonarea liderului Daniel Ruse, au realizat beneficii financiare substanțiale prin fraude bancare, respectiv obținerea sau încercarea de a obține un număr de 40 de credite de la 16 unități bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.
Un alt lider al grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, ar fi încercat să obțină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăți, Ancuta SRL, Alram Servinvest și Eurotrading SRL, în baza unor documente și declarații false, potrivit DIICOT.
Mihai Stan este acuzat că în perioada 2010-2012 i-a determinat pe reprezentanții celor trei societăți comerciale „să prezinte și să folosească documente și declarații false față de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în scopul obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene (pentru partea de finanțare de 90 la sută din fonduri europene)”, precum și fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanțare de zece la sută.
Totodată, acesta ar fi folosit înscrisuri sub semnătură privată (situații financiare și bilanțuri contabile) și înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală și acte de identitate), „în scopul producerii de consecințe juridice cu ocazia negocierii, încheierii și executării unor contracte de creditare cu unități bancare din România”, a mai arătat DIICOT.
Mihai Stan i-ar fi determinat pe Denisa Amuza, Georgiana Piturca, Marin Tudoroiu, Mihai Toma, Ion Sintu, Floarea Nae, Andrea Benga, Marian Mavrodin, Tiberiu Hurdugaci și Marian Sava să folosească în raport cu băncile comerciale acte false.
Tot el se prezenta la bănci sub identități false, depunând copii după acte de identitate cu fotografia lui, însă datele corespundeau altei persoane.
Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial București și Biroul Teritorial Călărași au făcut, în 1 noiembrie, 50 de percheziții la locuințele învinuiților și la sediile unor firme din București și județele Ilfov, Călărași și Giurgiu, membrii grupării fiind acuzați de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălarea banilor.
Prejudiciul produs de gruparea infracțională a fost estimat la 22 milioane euro.
Ancheta DIICOT vizează 0,28% din numărul de sucursale bancare, eventualul prejudiciu echivalează cu 0,04% din creditul neguvernametal, iar faptele verificate par „un fenomen exterior sistemului bancar”, a susținut Asociația Română a Băncilor, punct de vedere exprimat anterior și de guvernatorul BNR.