Mihai Bucurenciu, condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul „Portbagajul”, a fost prins de polițiști

Mihai Bucurenciu, condamnat definitiv la zece ani de închisoare de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în celebrul dosar „Portbagajul”, a fost reținut, marți, în Capitală, de polițiștii Serviciului Urmăriri, informează Poliția Capitalei.

Pe numele lui Mihai Bucurenciu, în vârstă de de 56 de ani, exista un mandat de executare a pedepsei de zece ani de închisoare cu executare, emis de Tribunalul București, pentru lipsire de libertate în mod ilegal.

„Admite recursul declarat de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel București împotriva deciziei penale nr.341 din 6 decembrie 2011 a Curții de Apel București – Sectia I Penală, privind pe intimatul condamnat Bucurenciu Mihai. Casează, în totalitate, decizia penala nr.341 din 6 decembrie 2011 a Curții de Apel București – Sectia I Penala și sentinta penala nr.430 din 20 mai 2011 a Tribunalului București – Sectia a II-a Penală și, rejudecând: Respinge, ca inadmisibilă, cererea de rejudecare după extradare formulată de intimatul condamnat Bucurenciu Mihai. Obligă petentul condamnat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, ocazionate de soluționarea fondului. Cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea recursului declarat de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel București rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta ICCJ din 28 noiembrie.

Bărbatul a fost încarcerat în arestul Poliției Capitalei și urmează să fie predat Adminstrației Naționale a Penitenciarelor în vederea executării pedepsei.

După ce în 2003 Înalta curte de casație și justiție (ICCJ) a decis condamnarea, în lipsă, la zece ani de detenție a lui Mihai Bucurenciu, căutat pentru implicare în sechestrarea și torturarea a trei bărbați suspectați că i-ar fi luat 420 mii de dolari, în 6 decembrie 2011 Curtea de Apel București îl scăpa de închisoare pe omul de afaceri.

Curtea de Apel București a menținut de fapt o decizie dată în luna mai 2011, a Tribunalului București, prin care s-a admis cererea omului de afaceri de a fi rejudecat după extrădare, în dosarul în care era acuzat de sechestrarea și torturarea a trei persoane care i-ar fi spart portbagajul mașinii sale de unde au fost furați 420.000 de dolari.

Decizia Curții a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție, care în 28 noiembrie 2012 a hotărât definitiv în acest caz, în sensul că Bucurenciu execută zece ani de închisoare.

În 8 iulie 2009, Mihai Bucurenciu, care era dat în urmărire internațională, a fost prins de autoritățile române în autogara din Râmnicu Vâlcea, având asupra sa acte de identitate falsificate, emise pe numele unui apropiat de-al său.

Mihai Bucurenciu a susținut la momentul reținerii sale că intenționa să se predea și că a intrat în țară cu trei zile înainte de a fi prins, fără să-i fie solicitate documentele la frontieră.

După ce a fost încarcerat, Mihai Bucurenciu a înaintat instanței supreme o cerere de suspendare a executării decizie penale 4.447 din 13 octombrie 2003 a instanței supreme, prin care fusese condamnat, solicitare ce a fost respinsă în data de 31 august 2004.

Totodată, el a făcut o contestație în anulare față de decizia definitivă prin care a fost condamnat de instanța supremă, judecătorii respingând-o.

În 13 octombrie 2003, instanța supremă a hotărât condamnarea la câte zece ani de închisoare a lui Mihai Bucurenciu, Amet Metin și Ilie Alexandru (zis Sandu Geamănu), pentru lipsire de libertate în mod ilegal, aceștia fiind acuzați că au sechestrat și torturat trei bărbați care, în ianuarie 2000, care ar fi furat aproximativ jumătate de milion de dolari din mașina lui Bucurenciu.

Cele 11 persoane acuzate în dosarul „Portbagajul” alături de Bucurenciu au ajuns să fie anchetate după ce, în 14 februarie 2000, Valentin Răducan, unul din cei trei presupuși spărgători ai mașinii lui Bucurenciu, a reclamat Poliției orașului Breaza că a fost răpit timp de o lună de un grup de persoane, printre care se afla și patronul firmei Prolux din București, Mihai Bucurenciu, care l-a acuzat că i-a furat 420.000 de dolari din portbagajul mașinii.

Răpitorii l-au sechestrat pe tânăr în diferite imobile din Capitală, iar, după un timp, l-ar fi transportat într-o casă de vacanță (proprietate a lui Bucurenciu, situată în orașul Breaza), de unde Răducan a reușit să fugă. Tânărul le-a declarat politiștilor că răpitorii l-au torturat fizic și psihic.

Polițiștii i-au identificat în scurt timp pe cei care l-au răpit și sechestrat pe Valentin Răducan.

Mihai Bucurenciu a părăsit România imediat după ce a fost învinuit de instigare la lipsire de libertate, el fiind dat în urmărire internațională prin Interpol și prins de polițiștii belgieni. Bucurenciu a fost eliberat însă din arestul autorităților belgiene, după ce judecătorii din această țară au respins cererea de extrădare a cetățeanului român.

Mihai Bucurenciu – patronul firmei de sticlărie Prolux și al discotecii Club 99 din București – a stat în arestul autorităților belgiene din 24 noiembrie 2000, când a fost reținut de ofițerii Biroului Interpol, până în 3 ianuarie 2001.

Valentin Răducan declara, în aprilie 2000, că șeful de atunci al Poliției Capitalei, Mircea Bot, ar colabora cu membrii clanurilor mafiote. El spunea că Sandu Geamănu i-ar fi povestit despre generalul Mircea Bot că „îi mănâncă din palmă”.
Mircea Bot a fost destituit în 2000 de la conducerea Poliției Capitalei, în urma scandalului legat de cazul Mihai Bucurenciu. Ulterior, Mircea Bot a recunoscut, într-o conferință de presă, că a greșit în ancheta din acest caz.

Înainte să fie destituit de la conducerea Poliției Capitalei, generalul Mircea Bot și șeful Direcției de Combatere a Crimei Organizate din acea perioadă, colonelul Petre Albu, au fost sancționați cu suspendarea indemnizațiilor de conducere pentru trei luni, iar mai mulți ofițeri de poliție au fost destituiți ca urmare a cercetărilor făcute în cazul Bucurenciu.

Mihai Bucurenciu afirma, la momentul în care a fost prins, că nu s-a ascuns niciun moment de polițiști și că ancheta în cazul său a început când el era plecat în străinătate, unde a mers cu afaceri.

„Eu nu am fugit din țară, eu am plecat normal, cu afaceri, iar apoi mi-au spus rudele că a început ancheta. Acum m-am hotărât să mă predau, dar întâi mi- am vizitat rudele la Sibiu. Eram de trei zile în țară, nu de trei luni, cum se spune. Am intrat normal pe la vamă, practic nu mai e nicio frontieră, nu am avut acte false, nu mi-au cerut niciun act să mă legitimeze. Eu am terminat cu afacerile din Belgia și Olanda, am vorbit cu avocatul și i-am spus că mă predau. Dar am vrut mai întâi să-mi văd familia, care e la Sibiu. Am mers și la risc, dacă mă prindeau mă predam acolo, dar repet, nu mi-a verificat nimeni actele. Cred că telefonul avocatului meu a fost ascultat de m-au săltat din Autogara Râmnicu Vâlcea și m-au băgat în arestul Poliției Județene Vâlcea”, declara când a fost prins Mihai Bucurenciu.

Bucurenciu a mai susținut că suma de 420.000 de dolari, care i-ar fi fost furată din mașină, în anul 2000, nu a mai fost găsită și că banii ar fi fost împărțiți între infractori și șefii din 2001 ai Poliției Capitalei.

„Șeful Poliției Capitalei de atunci, generalul Bot, știe unde sunt banii, banii mei care nu au fost găsiți nici până acum și care s-au împărțit între infractori și polițiști. Ulterior, când eram deja în străinătate, mi s-a spus să nu vin deoarece Bot o să mă omoare pe unde o să mă prindă, inclusiv în arestul Poliției București. Dar repet: eu nu am fugit din țară, eu sunt păgubitul și eu sunt singurul condamnat”, mai spunea Bucurenciu.