Un bărbat neidentificat, acuzat de spionaj în favoarea Phenianului pentru comiterea unui atac împotriva fratelui mai mare al liderului nord-coreean Kim Jong-un, a fost condamnat la patru ani de închisoare de către un tribunal sud-coreean, au anunțat oficiali sud-coreeni, relatează BBC News Online.
Bărbatul, acuzat că a acționat sub acoperirea statutului de refugiat nord-coreean în vederea colectării de informații destinate unui atac împotriva lui Kim Jong-nam, fratele liderului nord-coreean, a petrecut zece ani în China, unde a acționat în vederea depistării unor refugiați nord-coreeni, după care a venit în Coreea de Sud, potrivit tribunalului.
Presa sud-coreeană scrie că acesta a recunoscut că a încercat să „organizeze” un accident, cu fuga de la locul faptei, vizându-l pe Kim Jong-nam.
Potrivit tribunalului sud-coreean, acest bărbat, în vârstă de 50 de ani, care are un fiu ce trăiește în continuare în Coreea de Nord, a devenit spion în urma unor amenințări din partea agenției de spionaj nord-coreene. El s-a refugiat în Coreea de Sud anul acesta, invocând sărăcia, dar a mărturisit ulterior, în fața investigatorilor, că este spion.
Citând procuratura, presa locală scrie că bărbatul a recunoscut, de asemenea, că autoritățile de la Phenian i-au cerut să îl atace pe Kim Jong-nam. Se pare că acesta a mers cu un complot până la angajarea unui șofer de taxi care să îl accidenteze pe Kim Jong-nam în 2010, dar complotul nu a continuat.
Kim Jong-nam a căzut în dizgrația tatălui său, Kim Jong-il, în 2001, după ce a fost prins încercând să pătrundă pe teritoriul Japoniei cu ajutorul unui pașaport fals. El le-a spus unor oficiali că intenționa să viziteze Disneyland Tokyo. Fost favorit la succesiunea lui Kim Jong-il, Kim Jong-nam a fost înlocuit cu fratele său vitreg mai mic Kim Jong-un, actualul lider nord-coreean. El s-ar fi mutat în Singapore, după ce ar fi părăsit Macao.
Tribunalul a anunțat că a luat în considerare cooperarea spionului, dar că a fost necesară o „pedeapsă aspră” având în vedere nivelul „amploarii cu care ar fi putut să compromită țara”. Instanța a adăugat că acesta a „încălcat grav drepturile omului unor refugiați nord-coreeni” în contextul în care a acționat în vederea întoarcerii lor în țară.