Medicul Șerban Brădișteanu, trimis în judecată pentru favorizarea infractorului Adrian Năstase

DNA l-a trimis în judecată pe medicul Șerban Brădișteanu pentru că l-ar fi favorizat pe Adrian Năstase. Procurorii susțin că Șerban Brădișteanu l-ar fi ajutat pe Năstase să râmână internat în spital, deși în mod normal acesta putea fi încarcerat. „Inculpatul Brădișteanu Șerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian”, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii susțin că Brădișteanu și-a asumat internarea lui Adrian Năstase și, astfel, a dus la amânarea punerii în executare a pedepsei. Medicul este acuzat că după data de 20 iunie când Năstase ar fi încercat să se sinucidă a dispus internarea fostului premier la secția de chirurgie vasculară deși nu se impunea.

„Concret, inculpatul Brădișteanu Șerban Alexandru și-a folosit prerogativele sale de medic specialist chirurgie cardio vasculară și și-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secției pe care o conducea deși diagnosticul medical nu impunea internarea în cadrul acestei secții iar primele intervenții medicale au fost realizate de către un alt medic dintr-o altă secție. „, se arată în comunicatul DNA

Vezi aici comunicatul DNA integral

Curtea de Apel București a decis, miercuri, ca cele șapte zile petrecute de Adrian Năstase în Spitalul Floreasca înainte de a fi încarcerat să fie scăzute din condamnarea la doi ani de închisoare primită în dosarul „Trofeul calității”.

În 2 octombrie, Tribunalul București a respins cererea fostului premier Adrian Năstase, el contestând decizia la Curtea de Apel București.

Magistrații Curții de Apel București i-au admis contestația, decizia fiind definitivă. Astfel, Adrian Năstase va avea de executat cu șapte zile mai puțin din pedeapsa de doi ani de închisoare dispusă în dosarul „Trofeul calității”, fiind scăzută perioada din 20 până în 26 iunie, când a stat internat în Spitalul Floreasca după tentativa de sinucidere.

Procurorii susțineau că perioada de spitalizare nu poate fi calculată ca executată dacă persoana condamnată își provoacă afecțiunile pentru care necesită internare.