Alin Trășculescu a fost ELIBERAT. UPDATE

UPDATE 23.31 Alin Trășculescu a ieșit, vineri seară, din arestul Poliției Capitalei, după ce Curtea de Apel București a admis recursul fostului deputat față de înlocuirea interdicției de a părăsi țara cu măsura arestării preventive, în dosarul de corupție al acestuia.

Trășculescu nu a făcut declarații la ieșirea din arest.

ȘTIREA INIȚIALĂ: Alin Trășculescu va fi cercetat în libertate, a decis definitiv, vineri, Curtea de Apel București, care a admis recursul fostului deputat față de înlocuirea interdicției de a părăsi țara cu măsura arestării preventive, în dosarul de corupție al acestuia.

LIVE VIDEO A doua ședință a noilor parlamentari. Cei 331 de deputați VALIDAȚI depun jurământul

09:35

MESAJ Marcel Ciolacu: „Transmitem CONDOLEANȚE victimelor tragicului atac de la târgul de Crăciun din Magdeburg”

09:25

Curtea de Apel București a judecat, vineri, recursul fostului deputat PDL Alin Trășculescu împotriva deciziei Tribunalului Capitalei prin care a fost înlocuită măsura interdicției cu cea a arestării preventive și a fost emis un mandat de încarcerare pe numele lui.

Instanța a admis recursul fostului deputat, astfel că acesta, aflat în arest preventiv din 29 noiembrie, va fi pus în libertate de îndată.

În fața judecătorilor de la CAB, Trășculescu a spus că Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) a fost inițiat de partidul de guvernământ, respectiv PDL, și că el, în calitatea sa de politican, trebuia să-și asume acest program.

Trășculescu a arătat este unul dintre inițiatorii legii privind sancțiunile pentru violența de pe stadioanele din România și că înțelege foarte bine noțiunile de ordine publică și pericol public.

În acest context, fostul deputat a spus că nu va reprezenta o problemă pentru organele de anchetă, dacă va fi lăsat în libertate pe perioada cercetărilor.

Trășculescu a amintit că el și-a dat demisia din funcția pe care a deținut-o, deși știa că nu există cvorum, tocmai pentru a nu încurca demersurile procurorilor anticorupție.

În final, fostul deputat a spus că, în perioada cât a fost politician, a inițiat peste 30 de legi, între care și cea privind sancționarea violențelor de pe stadioane.

Unul dintre avocații lui Trășculescu, Marian Nazat, a susținut că instanța inferioară, respectiv Tribunalul București, a luat în considerare în mod greșit declarațiile denunțătorului Mircea Vintilescu, precum și pe cele ale lui Marian Calotă, despre care procurorii Direcției Naționale Anticorupție afirmă că este complicele fostului deputat.

Despre Mircea Vintilescu, avocatul Marian Nazat a arătat că acesta este un om de casă al procurorilor DNA și că a făcut denunțuri pe bandă rulantă ori de câte ori el a avut probleme cu legea.

Referitor la schimbarea radicală a declarațiilor complicelui Marian Calotă, în sensul incriminării clientului său, avocatul a precizat că trebuie clar avut în vedere momentul când complicele a înțeles să-și modifice declarațiile, respectiv după ce instanța supremă a dispus definitiv arestarea sa preventivă pentru 29 de zile.

Avocatul a sugerat că probele ce reprezintă declarațiile celor două persoane sunt viciate și că nu trebuie avute în vedere de judecătorii Curții de Apel București.

Alin Trășculescu, acuzat că ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă autoritățile vrâncene să atribuie contracte de investiții unor societăți, a fost încarcerat în 29 noiembrie, când Tribunalul București a decis înlocuirea măsurii interdicției de a părăsi țara cu arestarea preventivă, admițând astfel propunerea DNA.

Decizia Tribunalului București a fost contestată la Curtea de Apel București.

Instanța Tribunalului București a arătat, în motivarea deciziei de arestare preventivă, că Alin Trășculescu a dat dovadă de un cinism ce reiese din conținutul tuturor interceptărilor, în contextul în care a înțeles să-și folosească influența conferită de calitatea sa de demnitar pentru a obține bani.

Trășculescu s-a folosit de influența pe care o avea, fie pe linie de afiliere politică, fie pe simple relații de prietenie și cunoștințe, pentru atribuirea unor lucrări către un anumit ofertant și pentru aceasta se aștepta să primească bani, a notat judecătorul în motivarea deciziei sale de arestare.

Complicele lui Alin Trășculescu, Marian Calotă, a recunoscut, după arestarea sa în dosarul fostului deputat, faptele de care este acuzat și a oferit anchetatorilor DNA amănunte și clarificări în privința implicării lui Trășculescu, potrivit documentului citat

Fostul deputat Alin Trășculescu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influență, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceștia provin din trafic de influență. Ulterior, procurorii au extins cercetările în cazul lui Trășculescu și pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În 13 noiembrie, DNA a solicitat Camerei Deputaților, prin Ministerul Justiției, să avizeze cererea de încuviințare a arestării preventive a deputatului Alin Trășculescu. În 16 noiembrie, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a avizat cererea anchetatorilor, iar în 20 noiembrie Alin Trășculescu a anunțat că demisionează.

Potrivit documentului trimis de anchetatori la Parlament, în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, Alin Silviu Trășculescu, în calitate de deputat și președinte al Organizației Județene a PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul (denunțător) Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, inițial suma de 50.000 de euro, care ulterior ar fi fost majorată la 150.000 de euro, din care ar fi primit, cu ajutorul lui Calotă, suma totală de 364.000 de lei, în patru tranșe – de 30.000 de lei, 124.000 de lei, 10.0000 de lei și 200.000 de lei.

Ulterior, Trășculescu ar fi pretins încă 1,1 milioane de lei, bani pe care ar fi impus să îi primească în două tranșe, de 50.000 de lei și, respectiv, 1.050.000 de lei.

„Pentru obținerea acestor foloase, Trășculescu Alin Silviu ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra reprezentanților autorităților locale din județul Vrancea, pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiții din cadrul Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii și asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu atribuții de verificare, avizare și aprobare în derularea procedurii specifice aceluiași program, precum și asupra reprezentanților SC Vega 93 SRL, pentru a-i determina să deruleze o relație contractuală cu SC Aquaform SRL, administrată de martorul denunțător Vintilescu Mircea Alexandru”, scriu anchetatorii în documentul citat.

De asemenea, în 6 noiembrie, Trășculescu l-ar fi determinat pe Calotă să falsifice un contract între SC Aquaform SRL și firma lui Calotă SC Maryna Exclusiv SRL, acesta fiind antedatat pentru a putea fi folosit în scopul efectuării plății și a justificării în evidențele contabile ale celor două societăți.

De asemenea, anchetatorii au mai stabilit că, în perioada august – noiembrie, Marian Valeriu Calotă, l-ar fi constrâns prin amenințare pe Vintilescu să dea sumele de bani cerute de Trășculescu în schimbul intervențiilor promise.

Potrivit anchetatorilor, Trășculescu și Calotă s-ar fi întâlnit în 10 noiembrie, în municipiul Focșani, cu Vintilescu pentru a primi suma de 50.000 de lei, prima tranșă din cei 1,1 milioane de lei ceruți.

Trășculescu i-ar fi spus lui Vintilescu să îi dea lui Calotă cei 50.000 de lei, care ulterior trebuiau să ajungă la deputatul PDL.

Calotă a fost prins în flagrant delict, în 10 noiembrie, în jurul orei 20.40, după ce a primit banii de la Vintilescu. După aproximativ 20 de minute, Trășculescu a fost oprit pe strada Independenței din Focșani, pentru percheziție corporală, fiind de asemenea percheziționat și autoturismul deputatului PDL.

Procurorii DNA susțin în referatul prin care cer arestarea lui Alin Trășculescu că deputatul i-a cerut denunțătorului său 200.000 de euro chiar în Parlament, într-o sală a grupului PDL.

De asemenea, Trășculescu îi spunea denunțătorului că bate la ușă campania electorală și că are nevoie de 200.000 de euro, percepția denunțătorului fiind aceea că această sumă reprezenta o plată pe care deputatul o cerea în schimbul traficării influenței sale.