Peste 72.000 de persoane, așteptate la referendumul privind proiectul minier de la Roșia Montană

Peste 72.000 de cetățeni cu drept de vot din 35 de comune și orașe din județul Alba sunt așteptați, duminică, în ziua alegerilor parlamentare, la referendumul privind proiectul minier de la Roșia Montană, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Referendumul este organizat de Consiliul Județean Alba în ziua alegerilor parlamentare, în 35 de comune și orașe, în mare parte din zona Munților Apuseni a județului Alba, adică în orașele Zlatna, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieș și comunele Roșia Montană, Lupșa, Stremț, Vadu Moților, Bucium, Ciuruleasa, Râmeț, Vidra, Sohodol, Ponor, Ceru Băcăinți, Almașu Mare, Poșaga, Rîmetea, Întregalde, Galda de Jos, Cricău, Meteș, Albac, Arieșeni, Avram Iancu, Bistra, Gârda de Sus, Horea, Ighiu, Livezile, Mogoș, Ocoliș, Poiana Vadului, Sălciua și Scărișoara.

La această consultare publică sunt așteptați peste 72.000 de cetățeni cu drept de vot care vor trebui să răspundă cu „Da” sau „Nu” la întrebarea: „Sunteți de acord cu repornirea mineritului în zona Munților Apuseni și a exploatării de la Roșia Montană?”.

Președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că este pentru prima dată când în județul Alba se organizează un referendum de acest fel pe o temă social-economică.

„Solicitarea de referendum a venit de la 35 de primari de orașe și comune din județul Alba, comunități care în perspectivă pot fi afectate de dezvoltarea mineritului: afectate pozitiv prin crearea de locuri de muncă și prin creșterea bugetelor locale, dar și negativ în cazul în care statul și cei care răspund de protejarea mediului nu vor lua măsurile pentru ca cei care exploatează resursele să respecte regulile stricte impuse în acest domeniu de România și Uniunea Europeană”, a spus Dumitrel.

El a adăugat că zona în care se desfășoară referendumul a avut de suferit în urma închiderii exploatărilor miniere, explicând că era nevoie de o astfel de consultare pentru a se afla părerea reală a oamenilor privind această problemă.

„Lipsa locurilor de muncă în aceste zone foste miniere a avut un impact negativ asupra populației și a dus la depopularea zonei și la scăderea dramatică a nivelului de trai”, a afirmat Dumitrel.

Consiliul Județean Alba va cheltui aproximativ 300.000 de lei pentru organizarea referendumului, fiind înființate 148 de secții de votare care sunt diferite de secțiile de votare de la alegerile parlamentare.

Proiectul de hotărâre privind organizarea unui referendum local prin care populația să fie consultată cu privire la proiectul minier de la Roșia Montană a fost inițiat de un grup de 11 consilieri, format din toate partidele care au reprezentanți în Consiliul Județean, după ce au primit o solicitare în acest sens de la 35 de primari de comune și orașe din Alba.

Proiectul de la Roșia Montană se află în stadiu de evaluare, iar procesul de autorizare înaintează pe măsura finalizării procedurilor, declara, în septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb.

Ea atrăgea atenția că sunt două directive europene transpuse în legislația din România încă din anul 2008 – una care se referă la deșeurile din industria extractivă, iar cea de-a doua privind responsabilitatea de mediu, pentru care este nevoie să se elaboreze procedurile.

„În ceea ce privește directiva privind deșeurile din industria extractivă, la Ministerul Economiei se află în derulare procedura privind stabilirea obligației de mediu. În momentul în care aceasta va fi finalizată, vom face pașii următori”, spunea Rovana Plumb, neputând preciza în ce măsură procesul autorizării proiectului de la Roșia Montană va mai înainta în acest an.

Ea mai afirma că proiectul de la Roșia Montană este unul de interes național, care „necesită o abordare cu multă seriozitate și maximă responsabilitate”.

Proiectul minier Roșia Montană este dezvoltat de Roșia Montantă Gold Corporation, al cărei acționar principal este Gabriel Resources.

La Roșia Montană, județul Alba, se află cel mai important zăcământ de aur din România. Acesta, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint, a fost concesionat în vederea exploatării către compania RMGC. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deține 80,46% din capitalul social. Statul, prin firma Minvest Deva, are o participație de 19,31% în RMGC.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz și Thomas Kaplan.