ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Cum se constituie Parlamentul nou ales

Candidații declarați aleși deputați sau senatori în urma scutinului de duminică vor primi certificatul doveditor al alegerii din partea birourilor electorale de circumscripție unde se află colegiul în care au candidat, aceștia urmând să fie validați în plenul Camerei din care vor face parte.

De asemenea, potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, Biroul Electoral va atesta atribuirea mandatelor de deputat organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și va elibera certificatul doveditor deputaților aleși.

BEC totalizează rezultatul național, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale, și transmite Autorității Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărții Albe a Alegerilor.

Potrivit prevederilor Constituției, parlamentarii sunt aleși pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.

Constituția prevede că mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice, iar proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament.

Senatul și Camera Deputaților nou alese se întrunesc în locul, ziua și la ora stabilite prin decretul de convocare emis de președintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Senatul și Camera legal constituite aleg, fiecare, Biroul permanent.

Până la alegerea Biroului permanent, lucrările celor două Camere sunt conduse de cel mai în vârstă senator, respectiv deputat, în calitate de președinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenți.

Regulamentele celor două Camere stipulează că până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator sau deputat, la procedurile necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat sau a Camerei Deputaților.

Pentru validarea mandatelor, Senatul și Camera aleg, în prima sa ședință, o comisie compusă din 15 parlamentari.

Numărul parlamentarilor care sunt propuși în comisia de validare de fiecare partid sau alianță este în funcție de numărul membrilor săi raportat la numărul total al membrilor respectivei Camere și se stabilește prin negocieri realizate de reprezentanții acestora.

Nu pot să facă parte din comisia de validare parlamentarii împotriva cărora au fost înregistrate sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.

Verificarea legalității alegerii se face de către grupe de lucru constituite la nivelul comisiei.

Comisia de validare se pronunță prin votul majorității membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii parlamentarilor, precum și asupra contestațiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa. Contestațiile pot fi formulate de cetățeni români cu drept de vot.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator sau deputat în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispozițiilor legii electorale privind candidatura sau obținerea mandatului, sau în situații de fraudă dovedită sau recunoscută.

Audierea parlamentarilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât și în plen.

În cel mult cinci zile de la constituire, Comisia de validare întocmește un raport în care nominalizează parlamentarii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.

Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majorității membrilor acesteia.

Senatul, respectiv Camera, se întrunesc, de drept, în a cincea zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de președintele acesteia.

Plenul fiecărei Camere hotărăște prin vot asupra listei cuprinzând numele și prenumele parlamentarilor propuși pentru validarea alegerii, ordonați pe circumscripții electorale.

Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, respectiv a deputaților, se adoptă cu votul majorității membrilor Camerei respectiv.

Ulterior, parlamentarii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor. Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.

Senatul și Camera Deputaților sunt legal constituite după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori și deputați.

Formațiunile reprezentate în Parlament sunt consultate de către președintele țării la desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.

Conform articolului 103 din Constituție, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.