Supermajoritatea USL capturează ULTIMUL ALIAT AL LUI BĂSESCU. EXCLUSIV GÂNDUL

Cu o majoritate de 67,17% în noul Parlament, USL se gândește serios la modificarea Constituției până la vară. Una din țintele imediate, declarate în programul electoral și asumate, ceva mai reținut, după alegeri vizează răsturnarea actualei Curți Constituționale și înlocuirea tuturor celor 9 judecători cu magistrați din Înalta Curte de Casație și Justiție. O a doua modificare majoră aflată în intențiile USL este anularea „deciziilor de natură politică” ale Curții Constituționale, acum definitive și irevocabile, prin votul a două treimi din Parlament. Exact cât au obținut USL în alegeri.

În calendarul anunțat de Victor Ponta pentru revizuirea Constituției, la vară USL ar sparge actuala majoritate de la Curtea Constituțională care i-a dat satisfacție președintelui Traian Băsescu în câteva din cele mai importante decizii ale acestui an, inclusiv la momentul invalidării referendumului pentru suspendare, numindu-și 6 din cei 9 judecători pentru viitorii 9 ani.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

În acest moment, Curtea Constituțională a rămas practic singurul aliat al președintelui care mai poate răsturna deciziile supermajorității care se pregătește să se instaleze în parlament.

Revizuirea Constituției vizează și restrângerea mai multor atribuții prezidențiale, care printr-o ajustare a dispozițiilor tranzitorii, ar intra în vigoare imediat, susțin surse juridice contactate de gândul. Singura prevedere care nu i s-ar aplica lui Traian Băsescu ar fi doar reducerea mandatului de 5 ani.

Majoritatea la Curte se joacă în iulie

Miza USL este cu atât mai mare cu cât, în iulie 2013, expiră mandatul a trei judecători intrați la CCR pe filiera PSD în 2004: Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru și Ion Predescu. Pe legislația actuală, președintele va numi unul din cei trei înlocuitori, ajungându-se astfel la al cincilea judecător desemnat de Traian Băsescu sau de guvernul PDL în mandatul său.

Cu 5 la 4, la limită, s-au luat, de altfel, mai toate deciziile cu miză mare la Curte, din 2007 încoace, balanța fiind înclinată până acum înspre cauzele susținute de președinte fie de Aspazia Cojocaru, fie de Puskas Valentin Zoltan, ajuns la Curtea Constituțională pe filiera UDMR.

Ceilalți doi înlocuitori ai judecătorilor care își termină mandatele la vară vor fi desemnați de Camera Deputaților și de Senat, cu majoritate de voturi, adică de USL. În prezent, Curtea este reînnoită la fiecare trei ani cu câte trei judecători. O modificare a Constituției ar rade însă actuala componență, numirile reluându-se de la zero.

Șova: „Dacă CCR inventează o nouă atribuție a președintelui, ca reprezentarea la CE, parlamentul e îndreptățit să spună „nu se poate””

Argumentul USL este pregătirea și experiența judecătorilor de la Înalta Curte dintre care ar urma să fie selectați noii membri ai Curții Constituționale. „Numirile vor rămâne la fel: trei președintele, trei Camera Deputaților, trei Senatul. Ideea era să selectăm cei nouă judecători dintre magistrații ICCJ”, a explicat pentru gândul ministrul USL pentru relația cu parlamentul, Dan Șova.

În programul electoral, USL a mers însă și mai departe: deciziile Curții să fie întoarse cu două treimi de parlament. „Nu e vorba de excepțiile de neconstituționalitate ridicate în instanță. Dar poate fi vorba de legi contestate înainte de intrarea în vigoare despre care CCR spune că sunt neconstituționale. Și parlamentul să spună ba da, e foarte constituțională. Eu cred că un sistem în care desființăm o decizie a Curții cu două treimi din parlament este un sistem bun. Îl regăsim în mai multe state puternice din Uniunea Europeană pe care Traian Băsescu a descoperit-o alaltăieri”, spune Șova.

Senatorul PSD dă și câteva exemple de răsturnări de situație care s-ar afla mâna parlamentului. Între ele, participarea președintelui la Consiliile Europene, recentul conflict Băsescu-USL. „Există aceste decizii de natură politică. Vrea CCR să spună că nu putem schimba un președinte de Cameră? Eh! ba da, parlamentul spune că se poate. La o decizie în care CCR vine și inventează o nouă atribuție a președintelui, ca reprezentarea la Consiliul European, parlamentul e îndreptățit să pună „nu se poate”.”, susține Șova, adăugând însă că „discuția trebuie făcută cu foarte mare atenție”.

Predescu: „Savanților care faceți politică, e diferență mare între puterile în stat și autoritățile publice”

Ideile PSD, susținute public și de PNL, sunt puse la zid de judecătorul CCR Ion Predescu, provenit tot din rândul social-democraților. Contactat de gândul, judecătorul a explicat că „nicăieri în lume nu sunt făcute numirile la Curtea Constituțională dintre judecătorii de profesie”, întrucât „Curtea Constituțională este cu totul altceva decât Curtea Supremă de Justiție”.

„Ferească Dumnezeu de așa aberații! ÎCCJ este instanța cea mai înaltă de autoritate judecătorească. Curtea Constituțională nu este autoritate judecătorească. Oamenii ăștia nu disting și nu văd măcar că CCR nu e în Titlul II din Constituție. Somitățile astea nici atâta lucru nu știu? Ăștia de azi sunt tot felul de analfabeți cu diplome cumparate. E posibil? CCR nu e autoritate publică, are titlu separat în Constituție. Să citească Titlul V. Savanților care faceți politică, e diferență mare între puterile în stat și autoritățile publice. Să citească!”, a replicat Predescu, al cărui mandat la Curte expiră pe 8 iulie.

Foto: Octav Ganea

Judecătorul critică și varianta anulării deciziilor CCR cu două treimi în parlament, explicând că înainte de 2003, când a existat o prevedere similară, Curtea Constituțională avea o altă structură și atribuții diferite, iar posibilitatea de a întoarce decizile fusese dată spre satisfacția liberalilor și țărăniștilor „care spuneau că ceva mai important ca parlamentul nu există”.

„Așa ceva nu e nicăieri în lume. Da’ ce, ne jucăm de-a Constituția? A mai fost în Constituție la început, când parlamentul era superputere. După ce au plecat țărăniștii și liberalii vechi, asta s-a desființat și s-a acceptat ca deciziile sunt necomentabile. Ăștia de azi să pună mâna să citească toată Constituția. Ăștia sunt comercianți, negustori, nu juriști. Curtea Constituțională n-au făcut-o negustorii”, a mai spus Predescu.

Regiunile care să nu deranjeaze șefii de CJ

Dincolo de componența Curții Constituționale, USL are în planul de revizuire a Constituției introducerea regiunilor, peste actualele județe, simplificarea modalității de desemnare a premierului de căre președinte, ca și limitarea șefului statului la un rol ceremonial în numirea judecătorilor și procurorilor.

„Vrem să avem regiuni cu atribuții luate și de la mine, de la centru, dar și de la județe. Că vor fi 8, 10, 12, 14, vom vedea, eu am zis 8”, și-a anunțat Victor Ponta proiectul de regionalizare, excluzând criteriul etnic la trasarea acestora. Mai exact, spune Șova, „se păstrează actualele județe, nu vrem desființarea consiliilor județene, iar regiunile nu vor fi o nouă structură administrativă. Desființăm Ministerul Dezvoltării și transferăm atribuțiile acolo, în teritoriu”.

În estimările lui Ponta, primele alegeri la nivelul acestor regiuni ar urma să aibă loc în 2014, simultan cu scrutinul pentru europarlamentare.

Desemnarea premierului se mai discută

Hotărâți în campanie să facă o prioritate din modificarea articolului 103 din Constituție, care vizează desemnarea premierului „în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, USL-iștii nu se mai grăbesc, după alegeri, să explice cum va arăta exact această prevedere după revizuire. Singura certitudine rămâne combaterea „non-modelului Traian Băsescu”, chiar dacă noile prevederi s-ar aplica începând cu următorul mandat prezidențial.

„Nu pot să anticipez cum va arăta textul. Trebuie să discutăm cu toată lumea: oameni politici, societate civilă, putere, opoziție, profesori universitari. E bine să stai să te gândești la toate posibilitățile care există pentru a clarifica relația președinte-premier. Trebuie să luăm în calcul că non-modelul Traian Băsescu e repetabil”, susține Șova.

Foto: Ștefan Bîrlodeanu

Ca principiu, după alegeri, liderii PSD promovează ideea ca primul-ministru să provină automat din partidul clasat pe locul întâi în alegeri, fără a amai menționa nimic legat de alianțele preelectorale care iau majoritatea, variantă susținută în campanie pentru viitoarea revizuire. „Așa cum arată în toate Constituțiile din Europa, președintele cheamă primul partid ca număr de mandate și îi încredințează dreptul de a forma o majoritate”, enunță Ponta principiul de care se va ține cont.

Crin Antonescu este evaziv și el când vine vorba de formulări concrete. „Dacă va fi nevoie acest articol va fi scris așa, băbește. Nu există niciun caz în istoria politică a Europei în care câștigând în Germania alegerile cineva să pună problema că altcineva decât șeful acelui partid să fie cancelar. Așa putem și noi să spunem că discutăm cu Președinția, dar nu vrem cu Traian Băsescu. Este un lucru caraghios”, a comentat liderul PNL întrebat de gândul cum se va modifica articolul 103.

Ce atribuții prezidențiale se limitează

Pe lângă rolul mai mult formal la desemnarea premierului pe care liderii USL i l-ar rezerva azi președintelui, se intenționează și ridicarea imunității prezidențiale, cu excepția celei pentru declarații politice.

În plus, la numirea judecătorilor și procurorilor, rolul șefului statului ar urma să fie strict ceremonial, de semnare a decretului, propunerile de desemnare venind de la Consiliul Superior al Magistraturii. „Procedura ar trebui întoarsă la momentul negocierii din 2004 cu UE. Să fie numiți de CSM, să aibă aviz consultativ de la Ministerul Justiției și să fie numiți prin decret de președinte, numirea prin decret având strict caracter ceremonial. Ce pregătire are un căpitan de navă să spună dacă un procuror general e bun sau nu?”, spune Șova.

O prevedere specială ar putea viza traseiștii care să fie rancționați prin retragerea mandaului din parlament prin referendum local. Nu este însă foarte clar dacă va fi sau nu inclusă. „E o întreagă discuție în jurul mandatului imperativ. Singura ieșire constituțională e posibilitatea de a organiza un referendum local. După se se aprobă fondul, vedem atunci cine și cum îl convoacă”, explică senatorul PSD.

Calendarul revizuirii: referendum la vară

De la înălțimea celor 67%, la care s-ar putea adăuga 5% susținerea din parlament a UDMR, puterea susține, cel puțin oficial, că nu va exista o revizuire a Constituției care să nu fie negociată cu opoziția. „Sigur că vom negocia cu opoziția. După ce am spus patru ani că opoziția este ignorată, n-o să facem același lucru”, spune Șova.

Principiul nu îl include însă și pe Traian Băsescu. „Pe Traian Băsescu nu îl cooptează actuala Constituție. Nu are drept de inițiativă constituțională, n-avem de ce să discutăm cu el”, adaugă ministrul PSD pentru relația cu parlamentul.

Potrivit articolului 150 din actuala lege fundamentală, „revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot”.

USL intenționează să discute rapid modificarea Constituției, ca până la finalul primei sesiuni parlamentare, în iunie 2013, textul să fie gata pentru declanșarea referendumului.

„Cred că în prima sesiune putem face revizuirea Constituției, ca până la alegerile europarlamentare, în 2014, să pregătim regiunile și să facem și alegeri regionale”, a anunțat Ponta. Șova îl completează. „Probabil că în vară putem face și referendumul”.