Cum poate face rost Guvernul de șapte miliarde de euro pentru reducerea taxelor. Cât pierde România pe zi din cauza evaziunii fiscale

Cea mai importantă sursă de venituri și cea mai puțin folosită, de către toate guvernele României de până acum, este reducerea evaziunii fiscale. În timp ce statul român colectează, în total, taxe și impozite de circa 32 de euro la fiecare 100 de euro din economie, media UE este de 44 de euro la fiecare 100 de euro din PIB, în condițiile în care fiscalitatea din România este mai ridicată decât în alte state.

Dacă Guvernul, prin Fisc, Garda Financiară și prin Administrația Vămilor ar reduce măcar cu o treime evaziunea fiscală din România, estimată de Consiliul Fiscal ca fiind de până la 15% din PIB, atunci veniturile la bugetul general consolidat ar fi cu aproape șapte miliarde de euro mai mari. Astfel, la o evaziune fiscală de doar 10% din PIB, instituțiile statului ar fi putut colecta anul acesta, în total, aproximativ 50 de miliarde de euro, în loc de doar circa 43 de miliarde de euro. Practic, în fiecare zi statul pierde încasări de aproape 54 de milioane de euro din cauza evaziunii fiscale.

România, depășită doar de Bulgaria la capitolul „economie ascunsă” în întreaga UE

În topul statelor cu cea mai mare „economie ascunsă”, de la care statul nu încasează aproape nimic din taxele și impozitele legale datorate, România se află pe locul 2 în UE, cu un procent de 29,6% din PIB, fiind depășită doar de Bulgaria, cu un nivel de 32,3%.

Reducerea evaziunii fiscale la zero ar echivala cu creșterea veniturilor statului cu 21 de miliarde de euro, deci creșterea celor actuale cu aproape 50%. Evaziune fiscală există însă și în UE și în SUA și în toate economiile din lume. Conform unui studiu citat de Consiliul Fiscal, 19,2% din întreaga economie a UE este „ascunsă”, respectiv nu își plătește taxele și impozitele legale către bugete. Până și în Austria, statul cu cea mai mică evaziune fiscală din Uniunea Europeană, „economia ascunsă” este estimată la aproape 8% din PIB.

Sursă: Consiliul Fiscal, pe baza studiului „Size and development of the Shadow Economy from 2003 to 2012: some new facts”

O evaziune similară cu cea din UE ar însemna venituri anuale suplimentare cât bugetul Educației pe doi ani

Dacă în România ponderea acestei părți din economie ar fi redusă la nivelul UE, respectiv cu o treime, de la 29,6% la 19,2% din PIB, atunci statul ar putea obține venituri suplimentare de șapte miliarde de euro, echivalentul bugetului Educației (fără a lua în calcul plata salariilor profesorilor de către autoritățile locale) pe aproape doi ani, sau aproape cât bugetul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) pe patru ani. Banii suplimentari ar putea fi folosiți fie pentru reduceri consistente de taxe, fie pentru sporirea cheltuielilor cu investițiile sau cu asistența socială.

În 2010 evaziunea din TVA era estimată de Consiliul Fiscal la echivalentul a 3,6% din PIB.

Presupunând că acest nivel s-a menținut, reducerea evaziunii din TVA cu o treime ar însemna venituri suplimentare anuale de cel puțin 1,64 miliarde de euro. Simplu spus, dacă statul ar reduce evaziunea fiscală la încasarea TVA măcar cu o treime ar putea reduce nivelul TVA de la 24% la 21% (sau chiar la 20%, cu o scădere asumată a veniturilor de circa 240 de milioane de euro pe an) menținând încasările la același nivel. Impactul majorării sau scăderii cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată în condițiile menținerii la același nivel a consumului și a gradului de colectare este de circa 470 de milioane de euro pe an, conform calculelor gândul.

Reducerea cu o treime a evaziunii fiscale din întreaga economie ar echivala, de asemenea, cu fondurile necesare construirii a 2.000 de kilometri noi de autostrăzi, adică de aproape patru ori mai mult decât actuala rețea din România, la un cost mediu de 3,5 milioane de euro pe kilometru construit.

TVA mai mare, încasări sub cele din statele cu o taxă pe valoarea adăugată mai mică

Un grad scăzut al colectării taxelor și impozitelor face ca nivelul unei taxe să nu fie reflectat direct proporțional în economie. Într-un studiu făcut public la finele lunii octombrie, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, atrăgea atenția că deși România are un nivel al TVA de 24% sunt alte state care, la o valoare mai mică a taxei, încasează mai mult din ea, ca pondere în economia totală.

Sursă: Consiliul Fiscal, pe baza datelor Eurostat

„România a colectat 8,4% din PIB venituri din TVA în anul 2011, la fel ca Estonia, în condițiile în care cota legală de TVA în România este mai mare decât cea a Estoniei (24% față de 20%). În plus, cu o structură a economiei relativ similară cu cea a României și o cotă legală de TVA inferioară (20%), a colectat chiar mai mult din taxa pe valoarea adăugată în 2011, 8,6% din PIB”, se precizează în raportul Consiliului, prezentat de Dumitru.

Deficitul bugetului de pensii de stat ar putea fi redus la un miliard de euro

Aceeași situație este întâlnită și în cazul încasărilor contribuțiilor de asigurări sociale și a celorlalte contribuții aplicate salariilor din România. Conform datelor prezentate de Consiliul Fiscal, deși nivelul acestor contribuții (cele mai importante fiind cele la bugetul de pensii, Sănătate și Șomaj) este de 43%, rata efectivă de taxare a muncii este de doar 27%.

Marea problemă în acest caz este munca „la negru”. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în România, în septembrie, erau circa 6,2 milioane de angajați. Conform datelor oficiale ale Ministerului Muncii însă, numărul celor cu contracte, care contribuie efectiv la bugetul asigurărilor sociale, este de doar 4,32 de milioane.

Cum arăta forța de muncă a României la finele lunii septembrie

Sursă: Raportul trimestrial al INS privind ocuparea și forța de muncă din România, pentru trimestrul al III-lea din 2012

INS precizează, de altfel, că cifra de 6,2 milioane de salariați reprezintă salariații, „inclusiv forțele armate și asimilați și persoanele care lucrează în sectorul informal și la negru”. Practic, pentru 1,9 milioane de angajați din România nu se plătesc deloc, sau se plătesc mult sub nivelul legal, contribuțiile legale datorate statului. Consiliul Fiscal estimează că în 2010 evaziunea în cazul CAS reprezintă 4,5% din PIB. Reducerea ei cu o treime ar fi echivalat cu venituri suplimentare de circa 2 miliarde de euro anul acesta, presupunând că nivelul evaziunii a rămas același ca acum doi ani.

Reducerea cu o treime a evaziunii la plata CAS ar permite reducerea contribuțiilor cu opt puncte procentuale

Aceste venituri ar putea fi folosite, de exemplu, pentru a acoperi în buget nu numai reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, măsură al cărei impact ar fi, conform estimărilor gândul, o scădere cu 1,25 miliarde de euro a încasărilor la bugetul de stat, în condițiile în care fiecare punct procentual de CAS „aduce” la buget 250 de milioane de euro pe lună, conform execuției bugetare pe primele 11 luni ale acestui an. Astfel, reducerea evaziunii fiscale cu o treime la încasarea CAS ar permite reducerea contribuțiilor cu opt puncte procentuale, fără a afecta veniturile actuale.

Conform calculelor gândul pe baza cifrelor oficiale ale Ministerului de Finanțe, „gaura” din bugetul pensiilor de stat, respectiv diferența dintre cheltuieli și venituri, va fi de 3 miliarde de euro anul acesta. Dacă evaziunea la plata CAS ar fi fost redusă cu o treime, deficitul bugetului pensiilor de stat ar fi fost redus la doar un miliard de euro. Anul viitor, dată fiind lipsa creării de noi locuri de muncă, a creșterii lente a salariului mediu brut pe economie și menținerea încasărilor ca pondere în PIB, la care se adaugă și indexarea pensiilor cu 4% începând de la 1 ianuarie, „gaura” de la bugetul de pensii de stat va fi cel puțin la fel de mare.