Ce ar presupune pentru bănci un bailout pentru Cipru

Investitorii care au ales să împrumute Ciprul prin cumpărarea obligațiunilor emise de guvern ar putea fi constrânși să accepte ștergerea parțială a datoriilor, la fel ca în cazul Greciei, pentru ca acordul de finanțare externă negociat pentru statul insular să fie aprobat de parlamentul german.

Cancelarul german Angela Merkel, premierul irlandez Enda Kenny și ceilalți lideri ai Partidului Popular European (PPE) s-au deplasat în aceste zile la Limassol pentru a discuta următorul buget UE și pentru a-l susține pe Nicos Anastasiades, liderul opoziției, în cursa cu președintele comunist Demetris Christofias pentru alegerile din februarie, transmite Bloomberg.

Ciprul a solicitat în luna iunie un pachet de bailout de la comunitatea internațională care ar putea ajunge chiar la 100% din PIB (25 miliarde de dolari în 2011).

UE a negociat la începutul anului trecut restructurarea datoriei de stat a Greciei, cea mai mare operațiune de acest fel efectuată vreodată, investitorii privați renunțând atunci la aproximativ 100 miliarde euro din banii pe care îi aveau de încasat de la Atena pentru a nu risca să nu se mai aleagă cu nimic.

Liderii europeni au dat atunci asigurări că restructurarea datoriilor Greciei va rămâne o excepție, un caz unic în zona euro, însă situația din Cipru riscă să pună la încercare acest angajament.

Soluțiile luate în calcul de UE ar putea plasa cea mai mare parte din povara salvării Ciprului asupra băncilor care au împrumutat statul, cu un posibil efect și asupra deținătorilor de depozite.

Distribuirea pierderilor provocate de bailout-ul Ciprului și către sectorul privat va fi o condiție esențială pentru ca acordul să fie ratificat de parlamentarii germani, deși o astfel de soluție ar transmite „un mesaj foarte prost” către piețe, comentează pentru Bloomberg institutul de cercetare Guntram Wolff of Bruegel din Bruxelles.

„Va fi imposibil să obțină finanțare de la Bundestag pentru a salva depozitele băncilor cipriote”, comentează experții institutului.

Cipru ar fi cel de-al cincilea stat din zona euro care va beneficia de un bailout în ultimii doi ani, după ce băncile cipriote au pierdut peste 4 miliarde euro în urma restructurării datoriilor Greciei.

Statul insular ar putea avea nevoie de până la 17,5 miliarde euro pentru a-și plăti datoriile și a recapitaliza băncile, a declarat în luna noiembrie ministrul de Finanțe, Vassos Shiarly. Valoarea împrumutului nu a fost încă stabilită, iar guvernul a precizat că are suficiente resurse pentru a rezista până în martie.

Moody’s a retrogradat joi ratingul Ciprului la „Caa3”, acuzând o viitoare creștere a datoriilor guvernului din cauza recapitalizării sistemului bancar.

Standard & Poor’s aprecia în luna decembrie că riscul intrării Ciprului în default este „considerabil și în creștere”.

Datoria publică a țării va ajunge la 97% din PIB la sfârșitul acestui an și va urca la 103% din PIB în 2014, estimează Comisia Europeană.