Prima pagină » Puterea Gândului » Când Puterea se spală pe dinți

Când Puterea se spală pe dinți

Când Puterea se spală pe dinți
La 36 de zile de la câștigarea alegerilor, USL comunică în scris și verbal următoarele

La 36 de zile de la câștigarea alegerilor, USL comunică în scris și verbal următoarele: 1. Senatorii și deputații corupți vor fi judecați, întâi, de Parlament; 2. Incompatibilii vor fi sancționați cu șase luni de concediu și își vor păstra mandatul; 3. Agenția Națională de Integritate urmează să dispară. Sunt propunerile de modificare a Statutului parlamentarilor, cu care majoritatea uselistă își începe sesiunea, spălându-se pe dinții după primul ospăț la Putere și aruncând, de la balconul Casei Poporului, o flegmă în capul mulțimii și alta, în fața justiției.
Cum, în Legislativ, s-a instalat o majoritate-mamut, iar viitoarele alegeri sunt departe, preocuparea de a nu răni sensibilitățile electoratului a dispărut cu totul, mai ales că acesta din urmă a demonstrat, la vot, că are pretenții reduse. În consecință, iubitul popor al USL își primește „recompensa” mai repede decât se aștepta: un amendament special pentru miniștrii-parlamentari trecuți, actuali și viitori, care-i protejează de justiție și un altul care le dă liber aleșilor la multiple funcții și interese. Potrivit celui dintâi, simpla cererea de declanșare a urmăririi penale împotriva miniștrilor, adresată de ministrul Justiției, trebuie însoțită  de „probele relevante, puse la dispoziție de Parchet”, raportul comisiei parlamentare urmând să facă referire la acestea, precum și la temeiul legal și motivele invocate de procurori. Cu alte cuvinte, comisia de imunități, care solicita dosarul doar în cazul perchiziției și arestării,  nu-l dă pe mâna Parchetului pe respectivul, decât după ce îl judecă pe baza dovezilor, substituindu-se, astfel, justiției. Mai mult, în cazul în care constată că nu există temei pentru reținerea unui parlamentar/ministru, Camera ar putea trimite hotărârea sa CSM, „pentru a lua măsurile care se impun”, trecându-și, așadar, în statut, o acțiune de intimidare a procurorilor.
Fără dispariția incompatibilităților, clătirea gurii de resturile integrității n-ar fi însă completă. Deoarece demolarea ANI – promovată vocal de PNL – nu se face peste noapte, un amendament care să arunce în derizoriu conflictul de interese este foarte util. Acesta spune că parlamentarul aflat în conflict de interese, constatat prin Raportul ANI rămas definitiv și irevocabil prin hotărâre judecătorească, va fi sancționat cu interdicția de a participa la lucrările Camerei pe o perioadă de până la șase luni. Adoptarea acestei prevederi va face ca articolul 7(3)din Statut – „În cazul în care deputatul sau senatorul aflat în stare de incompatibilitate nu notifică în scris acest lucru și starea de incompatibilitate continuă să existe, acesta este considerat demis de drept din funcția de deputat sau de senator, cu data constatării stării de incompatibilitate”- să fie lipsit de sens. Așadar, deputatul  care nu se îndură să aleagă între Parlament și restul este trimis puțin în vacanță, eventual plătită, soarta lui cu birou, funcții, nevastă, contracte rămânând la mila colegilor, singurii care decid  dacă-i încetează mandatul sau nu. Ce rost mai are, atunci,  ANI sau instanța, dacă incompatibilul se alege cu o blândă sancțiune disciplinară, văzându-și de treburile neparlamentare, liniștit?! Niciunul, „Parlamentarii nu greșesc!”, urlă liberalul George Becali.  Și cine e poporul să-l contrazică!