Actorul american Robert Wagner a refuzat să stea de vorbă cu inspectorii de poliție care au redeschis ancheta ce vizează moartea prin înecare a fostei sale soții, actrița Natalie Wood, în 1981, argumentând că a răspuns deja tuturor întrebărilor acestora, informează AFP.
Cazul a revenit în actualitate atunci când un nou raport al Institutului medico-legal din Los Angeles, făcut public luni, a dezvăluit faptul că echimozele descoperite pe trupul neînsuflețit al actriței nu erau probabil accidentale.
John Corina, purtătorul de cuvânt al poliției din Los Angeles, a dezvăluit pentru Los Angeles Times faptul că Robert Wagner, în prezent în vârstă de 82 de ani, a refuzat să colaboreze cu inspectorii de poliție însărcinați cu noua investigație. „Am încercat să luăm legătura și cu avocatul lui, dar cererea noastră a fost respinsă”, a precizat John Corina.
Actrița Natalie Wood, pe atunci în vârstă de 43 de ani, a fost găsită înecată pe 29 noiembrie 1981. În acea noapte, ea plecase într-o plimbare pe mare, cu un iaht de agrement, alături de cel de-al doilea soț al ei, actorul Robert Wagner, și de actorul Christopher Walken, un bun prieten al cuplului, în apropiere de Insula Catalina din golful Los Angeles.
Poliția care a anchetat cazul a ajuns la concluzia că decesul artistei a fost unul accidental.
Avocatul lui Richard Wagner consideră că redeschiderea anchetei reprezintă doar „un senzaționalism pur” și o „exploatare” a celei de-a 30-a comemorări a morții actriței Natalie Wood. El a spus că Robert Wagner „a cooperat pe deplin în acești ultimi 30 de ani în ancheta asupra înecului accidental al soției sale, în 1981” și că „atunci când (actorul) a fost chestionat de multe ori de biroul de poliție din Los Angeles, el a răspuns la toate întrebările”.
Avocatul mai spune că, „după 30 de ani de anchetă, Robert Wagner și fiicele sale nu mai au nimic interesant de adăugat pentru această anchetă nouă”.
Potrivit noului raport medico-legal ce a fost dat publicității luni, cauza decesului actriței, inițial considerat accidental, a fost modificată și este de acum calificată drept „înecare și alți factori nedeterminați”.
Speculațiile despre moartea misterioasă a actriței Natalie Wood s-au amplificat în noiembrie 2011, atunci când poliția californiană a decis să redeschidă ancheta, după ce „noi informații importante” i-au fost furnizate, mai ales de către căpitanul acelui iaht de agrement.
Căpitalul Dennis Davern, care a scris și o carte despre acest subiect, în 2009, a spus că Natalie Wood a avut o dispută violentă cu soțul ei înainte să dispară, că el și-a dat seama că actrița nu mai era la bordul ambarcațiunii abia spre miezul nopții și că Robet Wagner a așteptat prea mult înainte să contacteze serviciile de urgențe (în jurul orei locale 01.30).
Poliția americană nu a descoperit însă nicio dovadă care să sprijine ipoteza comiterii unei crime și nu a pus sub acuzare nicio persoană.
Noul raport întocmit de Institutul medico-legal din Los Angeles indică faptul că cei trei actori au ajuns în stare de ebrietate pe iahtul cuplului, „Splendour”, după ce au luat cina pe insulă, și că au continuat că consume alcool și după ce au ajuns la bordul ambarcațiunii.
Ei au mâncat într-un restaurant de pe chei, înainte de a urca la bordul iahtului pentru a ciocni un pahar, în momentul în care o dispută violentă a izbucnit între Robert Wagner și Christopher Walken.
Natalie Wood a plecat de pe puntea vasului, îndreptându-se spre cabina principală, dar, când Richard Wagner a intrat în cabină, la puțin timp după incident, când cei doi bărbați se calmaseră, actrița nu era acolo. Ea a urcat din nou pe punte, pentru a lansa la apă o barcă pneumatică. Actrița a fost găsită ulterior înecată.
Natalie Wood, fiica unor imigranți ruși din San Francisco, al cărei nume real era Natalia Nikolaevna Zakharenko, a fost un copil-vedetă, transformat în ingenua preferată a camerelor de filmare și apoi într-o actriță versatilă, delicată și naturală. Natalie Wood s-a remarcat în filmele „Penelopa/ Penelope” (1966), „Căutătorii/ The Searchers” (1956), „Cash McCall” (1960), „Rebel fără cauză/ Rebel without a Cause” (1955), „Poveste din cartierul de Vest / West Side Story” (1961), „Splendoare în iarbă/ Splendor in the Grass” (1961), „O idee genială/ Brainstorm” (1983) – ultimul ei lungmetraj.