Șeful CJ Harghita, Borboly Csaba (UDMR), susține că maghiarii sunt „lezați de drepturi”, întrucât nu este corect „ca 39 de județe să poată avea un steag și județele Harghita și Covasna (…) să nu aibă același drept”, adăugând că așteaptă un răspuns în acest sens de la premierul Victor Ponta.
Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean (CJ) Harghita și al Organizației Teritoriale Ciuc a UDMR, nu a dorit să comenteze declarațiile făcute de secretarul de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt cu privire la arborarea steagului secuiesc, dar a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că maghiarii au fost „lezați de drepturi”.
„Nu sunt comentator politic și de obicei nu comentez declarațiile sau demersurile unor politicieni, atât din țară, cât și din străinătate, dar cred că suntem lezați de drepturi (maghiarii – n.r.). Trăim într-un stat de drept și eu nu cred că este corect ca 39 de județe să poată să aibă un steag și județele Harghita și Covasna, unde plătim aceleași taxe și impozite, să nu aibă același drept. Constituția este aceeași și aici, și în alte județe”, a declarat Borboly.
Borboly Csaba, care este inițiatorul hotărârii prin care steagul secuiesc a devenit drapelul Harghitei – județ unde a fost arborat pentru prima dată pe instituțiile publice -, a adăugat: „Aștept un răspuns de la domnul Victor Ponta, de ce în Harghita nu avem voie să avem steagul județului, cum au celelalte județe?”.
El a susținut că sunt încă „foarte multe” drepturi care ar trebui să fie asigurate minorității maghiare din România, precum „o universitate susținută de statul român și care ar servi minoritatea maghiară din România, șansa pentru copilul maghiar de a învăța limba română în așa fel încât să poată să o învețe, dreptul maghiarimii de a-și cunoaște istoria, de a avea propria programă, instituții culturale susținute de către stat, nu numai de către consiliile locale și județene”.
El a afirmat că, ori de câte ori sunt probleme în România, este „scoasă pe tapet” problema maghiară, adăugând că „maghiarimea ar trebui să fie lăsată deoparte, chiar dacă acum problemele economice sunt ascunse în spatele unei activități sau acțiuni naționaliste”.
Borboly a spus că aceia care vor să cunoască realitatea „ar trebui să citească, să vină la noi, să vadă că noi nu mâncăm românii pe pâine, cum se zice, ci încercăm să trăim cum se poate”, apreciind că „în isteria care se ivește aproape în a doua sau a treia zi – de exemplu acum a fost raportul MCV și deja suntem pe tapet – maghiarimea ar trebui să fie lăsată deoparte”.
Hotărârea prin care steagul secuiesc a fost declarat drapel al județului Harghita a fost aprobată de consilierii județeni în noiembrie 2009.
Împotriva hotărârii au votat cei doi consilieri români, care au reclamat faptul că pe steag nu se regăsește niciun simbol reprezentativ pentru românii din județ.
Începând din 15 martie 2010 – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, când a fost arborat pe clădirea CJ din Miercurea Ciuc, steagul secuiesc a fost pus pe majoritatea sediilor de primării din Harghita și pe instituțiile publice, unde se află și în prezent, cu toate că hotărârea prin care acesta a fost aprobat ca steag al județului Harghita a fost anulată, în 2012, prin hotărâre definitivă și irevocabilă, de Curtea de Apel Târgu Mureș.
Secretarul de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt a declarat, marți, că maghiarii din Transilvania sunt supuși unei agresiuni simbolice și, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ținutului Secuiesc.
Presa maghiară a relatat că declarația lui Nemeth Zsolt este o replică la scandalul steagului secuiesc. Oficialul maghiar, cunoscut pentru pozițiile sale pro-autonomie, a îndemnat primarii din Ungaria să arboreze în semn de solidaritate steagul Ținutului Secuiesc.
La finalul săptămânii trecute, la ceremonia de învestire a noului prefect de Covasna, steagul Ținutului Secuiesc a fost scos din sala de protocol unde s-a desfășurat evenimentul.
În replică, premierul Victor Ponta a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă și să transmită că România nu acceptă de la nimeni din străinătate „obrăznicii” și lecții privind funcționarea autorităților locale și nici sfaturi privind arborarea steagurilor.
Ministrul de Externe, Titus Corlățean, i-a spus premierului că a dat deja dispoziție structurilor ministerului să emită o reacție în acest sens.
Declarațiile lui Zsolt Nemeth sunt inacceptabile și contravin spiritului de bună-vecinătate și Parteneriatului Strategic dintre România și Ungaria, afirmă secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu, citat într-un comunicat în care se arată că ambasadorul ungar va fi convocat de urgență la MAE.