Medicii acuzați de malpraxis, sancționați RAPID – propunerea șefului de la Sănătate

Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă că societățile de asigurări s-au umplut de bani, dar nu au dat aproape nicio despăgubire pentru persoanele care au suferit după cazuri de malpraxis, precizând că România are un număr mult mai mic de situații de malpraxis decât alte țări UE.

Întrebat ce părere are despre înmulțirea cazurilor de malpraxis, ministrul Eugen Nicolăescu a spus că sunt foarte multe neclarități și „nimeni nu citește legea”, care spune că acolo unde se identifică „un posibil caz de malpraxis”, cei care sunt îndreptățiți să își spună punctul de vedere sunt cei de la Colegiul Medicilor.

„În primul rând, în acest domeniu sunt foarte multe neclarități și nimeni nu citește legea. Legea spune că acolo unde se identifică un posibil caz de malpraxis – pentru că la început este un posibil, un eventual caz -, cei care sunt îndrituiți, conform legii, să își spună punctul de vedere sunt cei de la Colegiul Medicilor”, a precizat Nicolăescu.

Ministrul Sănătății a explicat că, după ce Colegiul Medicilor decide dacă este vorba despre un caz de malpraxis, tot acest for poate să ia decizii de natură profesională sau administrativă și, în funcție de gravitatea cazului, autoritatea sesizează organele abilitate, care mai departe aplică legea.

Potrivit lui Nicolăescu, un lucru este „la fel de important”, și anume implicarea mai susținută și mai implicată a societăților de asigurări.

„Aceste societăți de asigurări – și sper să nu se supere nimeni pentru afirmație -, de ani de zile s-au umplut de bani, dar nu au făcut aproape niciun fel de plată de despăgubire pentru persoanele care au suferit pentru cazurile de malpraxis”, a mai spus Nicolăescu.

În acest sens, ministrul Sănătății a precizat că a avut deja o întâlnire cu președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și urmează să se întâlnească cu întreaga conducere a CSA, pentru a vedea acele modalități care trebuie îmbunătățite, astfel încât un bolnav care suferă din cauza unui caz de malpraxis să poată să fie și despăgubit.

Nicolăescu a mai spus că, potrivit datelor primite de la Colegiul Medicilor, România are, statistic, un număr de cazuri de malpraxis mult mai mic decât alte țări din UE, precizând că acest lucru „nu trebuie să ne facă fericiți sau să credem că suntem mulțumiți, însă aceasta este realitatea”.

Ministrul Sănătății a arătat că, în urma întâlnirilor pe care le-a avut săptămâna aceasta cu reprezentantul Colegiului Medicilor din România și cu cel al Colegiului Medicilor București, s-a convenit crearea unui grup de lucru, care în câteva luni să încerce să vadă dacă legea actuală nu funcționează sau nu are suficiente prevederi în asemenea situații, care să micșoreze numărul de cazuri de malpraxis și să ducă la „o sancționare mai rapidă” a celor vinovați.

Totodată, Nicolăescu a precizat că sunt și foarte mulți dintre pacienți care nu-și cunosc drepturile și nu știu ce trebuie să solicite în cazurile de malpraxis.

„Atunci când vom avea propuneri definitive și vom merge cu proiectul de lege în Guvern și apoi la Parlament, va trebui să avem și un plan de comunicare, pentru ca cetățenii să cunoască aceste lucruri”, a conchis Nicolăescu.

Ministerul Sănătății anunța, în 8 februarie, că legislația privind rezolvarea cazurilor de culpă medicală trebuie revizuită de urgență, până la jumătatea anului, având în vedere situațiile tot mai dese în care medici români sunt suspectați sau acuzați de malpraxis.

Astfel, MS intenționează să pună în dezbatere publică, până la jumătatea anului 2013, un nou proiect de lege a malpraxisului, care să introducă noțiuni și criterii clare pentru o mai bună gestionare a situațiilor de culpă medicală sau a suspiciunilor de culpă medicală, inclusiv a modului de stabilire și aplicare a sancțiunilor.

În 12 februarie, o femeie de 37 de ani din Brăila a murit în urma unei operații de liposucție efectuată la Clinica privată Hyperior din Galați, în urmă cu trei săptămâni. Cazul este anchetat de Comisia de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Galați, dar și de Colegiul Medicilor din Galați, Parchetul Judecătoriei Galați și Inspectoratul de Poliție al Județului Galați.

În 10 februarie, o tânără în vârstă de 26 de ani a murit la Spitalul Județean de Urgență din Craiova, după ce în 21 ianuarie a născut prin cezariană la Spitalul Filantropia din Craiova și, la patru zile după intervenție, a intrat în comă. Familia tinerei i-a acuzat pe medici de malpraxis și au spus că depun plângere la Parchet și la Colegiul Medicilor.

În 2 februarie, o femeie de 30 de ani care a intrat în comă după ce a fost supusă unei intervenții chirurgicale pentru mărirea sânilor, la o clinică privată din Iași, a murit la Spitalul de Neorchirurgie din Iași, unde fusese transferată de la Spitalul „Sfântul Spiridon”. Medicul Lucian Popa, cel care a făcut intervenția chirurgicală, declara că operația a decurs fără probleme, precizând că este posibil ca femeia să nu fi respectat indicațiile post-operatorii, după intervențiile anterioare de mărire a sânilor. Popa afirma că imediat după implant se recomandă evitarea sarcinii, lucru care nu a fost respectat de către pacientă.

În 14 ianuarie, o fetiță de patru ani din Năsăud care fusese diagnosticată inițial cu entorsă a murit după ce a făcut un șoc toxico-septic. Cu patru zile înaintea decesului, fetița a suferit un traumatism la picior, iar familia a dus-o la Spitalul Orășenesc „George Trifon” din Năsăud, de unde a fost trimisă la Spitalul Județean de Urgență din Bistrița și apoi a ajuns la spitalul din Cluj-Napoca. Fetița a murit în timp ce era operată la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj, unde, potrivit medicilor, a ajuns cu simptome de șoc septic din cauza unei răni la piciorul stâng, în timpul intervenției ea făcând stop cardiac.

În 12 ianuarie, un bărbat de 39 de ani a murit la Spitalul de Urgență din Craiova, după ce cu zece zile înainte și-a fracturat umărul drept, familia acestuia acuzându-l de malpraxis pe medicul ortoped care l-a îngrijit, întrucât nu a vrut să îl opereze.