„Puțină dreptate” pentru românii loviți de clauzele abuzive ale băncilor. Impactul noului Cod de procedură civilă asupra creditării

Eliminarea unor clauze pe care instanțele le consideră abuzive din toate contractele unei bănci, nu doar din cel care a făcut obiectul procesului, ar putea afecta profitabilitatea sistemului bancar care a încheiat anul trecut cu pierderi de peste 2 miliarde de lei. Cu toate acestea, reprezentanții de la Protecția Consumatorului susțin o astfel de măsură argumentând că noile prevederi ale Codului de procedură civilă trebuie „să facă puțină dreptate” pentru clienții a căror putere de negociere este mult mai redusă decât cea a băncilor.

„Creditarea nu este o chestiune ocultă, este o chestiune ce ține de exprimarea acordului de voință între două părți care se prezumă că au înțeles clauzele contractuale înainte de a le fi semnat”, a precizat Alexandru Nicolae Păunescu, director Direcției Juridice din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul unui seminar găzduit marți de instituție.

În opinia sa, înainte de intrarea în vigoare a prevederilor din Codul de procedură civilă, amânată pentru a doua jumătate a anului după ce reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) au solicitat întocmirea unui studiu de impact, băncile ar trebui să facă demersuri în vederea înlăturării clauzelor ce ar putea duce la apariția unor litigii.

„Consider că ar trebui făcute demersuri pentru îmbunătățirea tehnicii de elaborare a contractelor bancare în vederea minimalizării riscului de a avea contracte neinteligibile, evazive, incomplete, cu potențial de a nu fi înțelese de consumator, motiv de a pretinde lipsa consimțământului său la încheierea contractului și pe aceeași idee, pentru sporirea diligenței în relația cu clientul, o mai mare disponibilitate de explicare, consiliere, astfel încât prestatorul să se asigure că obligațiile pe care clientul și se asigură chiar și ne-negociate sunt cunoscute, înțelese și acceptate de câtre acesta”, a explicat Păunescu.

Pe de altă parte, Ionuț Toader, senior partner KPMG, a atras atenția că un număr mare de procese înseamnă costuri suplimentare pentru bancă deoarece aceasta trebuie „să pună deoparte” o sumă echivalentă cu valoarea despăgubirilor în situația în care instanța se va pronunța în favoarea clientului.

BNR: Niciun leu public pentru protejarea băncilor

„Consumatorii reclamă clauzele abuzive din contractele de credite. Din punct de vedere financiar, din punct de vedere contabil, litigiile se transpun în cheltuieli, în situațiile financiare ale băncilor, deci în contul de profit și pierdere încă înainte de a exista o hotărâre judecătorească. Pentru că standardele internaționale de raportare financiară solicită o estimare a probabilității de a pierde un litigiu și provizionarea sumei care urmează a fi plătită încă din momentul în care se constată existența acestei obligații. Astfel, din punct de vedere contabil, aplicarea automată a unei reguli la nivelul unui întreg portofoliu de contracte de credite ale unei bănci ar putea conduce la înregistrarea unor provizioane semnificative, evident cu impact asupra profitabilității și asupra solvabilității băncii respective”, a precizat Toader.

Pe de altă parte, misiunea Băncii Naționale este aceea de a asigura stabilitatea sistemului financiar, susține Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR.

„Noi nu avem misiunea de a proteja bănci sau acționari ai acestora și, de altfel, în România, cum bine am observat și cum bine cred că ne-am bucurat în calitate de contribuabili, niciun leu public nu a fost folosit în acest scop. Atunci când băncile au avut pierderi, aceste pierderi au fost suportate de către acționari. Atunci când au trebuit să-și majoreze capitalurile, acționarii au fost cei care au adus acești bani și în perioada care a trecut au fost necesare și suportarea de pierderi și majorări de capital”, a declarat Olteanu.

„Aceste clauze nu ar fi trebuit să existe de la început”

Viceguvernatorul a arătat că în România există în jur de 3,8 milioane de persoane fizice debitori ai băncilor și circa 17,1 milioane de lei în depozite. „Banii pentru creditare provin în cea mai mare parte nu de la acționarii băncilor, ci de la deponenți. Așa funcționează o bancă. O bancă strânge depozite și acordă credite, folosindu-se în mare măsură de acești bani din depozite ori pentru Banca Națională este extrem de important să se asigure că banii care se iau credit sunt dați înapoi”, a subliniat el.

Olteanu a adăugat că BNR și-a asumat alături de alte instituții, precum Ministerul Justiției și Ministerul de Finanțe, elaborarea studiului de impact privind reglementarea clauzelor abuzive precum și derularea unei dezbateri publice pe această temă.

„Aceste clauze nu ar fi trebuit să existe de la început. Ei (reprezentanții băncilor n.r.) își pun problema cum să facem să-l convingem pe judecător că a semnat în cunoștință de cauză”, a explicat Mihail Meiu, director Direcția Armonizare Europeană, Strategii, Asociații și Juridic, ANPC.

În opinia sa, „teama” privind pierderile pe care le-ar putea suferi sistemul bancar pe fondul introducerii în legislație a prevederilor privind eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele denotă „că sunt conștienți că au astfel de clauze”.

„Noi sperăm că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, se va putea face dreptate”, a declarat Meiu, adăugând că puterea de negociere a clienților e mult mai redusă decât cea a băncilor.

„Clienții nu au nicio posibilitate să negocieze contractele. Personalul din sucursalele din provincie n-au voie să modifice un rând din contract. Problema cu semnatul… Ei vor să demonstreze că un consumator are posibilitatea să negocieze, însă noi credem că puterea de negociere a unui consumator obișnuit și puterea de negociere a băncii nu se compară”, a explicat directorul de la Protecția Consumatorului.