Motivarea Tribunalului București: Sile Cămătaru amenința invocând renumele său de „șef” al unei grupări mafiote

Tribunalul București notează, în motivarea arestării preventive a lui Sile Cămătaru, că acesta amenința direct invocând renumele său de șef al unei grupări mafiote și că „tiparul infracțional” al acestuia poate fi continuat cu ușurință în ipoteza unei eventuale lăsări în libertate.

În documentul citat, magistrații fac referire la o convorbire telefonică a lui Sile Cămătaru cu o persoană rănită într-un accident provocat de fiica interlopului. Din interceptarea pusă la dispoziție de procurori, în referatul cu propunere de arestare preventivă, rezultă că inculpatul a amenințat direct partea vătămată, „invocând în acest scop renumele său de persoană violentă și «șef» al unei grupări cu caracter infracțional de tip mafiot”, se arată în motivare.

Magistrații mai notează că Sile Cămătaru „o atenționează pe partea vătămată că în 10 zile se eliberează, deci trebuie să fie atent, și că nu se teme să facă încă 10 ani de închisoare, comunicând explicit părții vătămate că nu are altă alternativă decât să accepte cei 1.000 de euro oferiți ca despăgubire”.

Tot referitor la Sile Cămătaru, în sarcina căruia se rețin infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, cămătărie și șantaj, Tribunalul arată că situația de fapt, natura și împrejurările concrete în care au fost comise faptele și starea de recidivă sunt argumente suficiente pentru a reține ca îndeplinită condiția pericolului social.

„Contribuția sa (a lui Sile Cămătaru – n.r.) atât la infracțiunea de șantaj, cât și la cea de cămătărie, este directă și consistentă, implicarea sa are un caracter substanțial, chiar în condițiile în care era încarcerat în perioada respectivă, fiind evident că inculpatul acționează permanent din calitatea unui organizator – desemnează persoanele ce vor sprijini activitatea de șantaj realizată de fiul său, dă indicații acestuia în ce mod trebuie să țină evidența datornicilor și cum să solicite sumele înapoi, iar convorbirile telefonice interceptate în perioada relevantă indică că inculpatul era implicat activ în activitatea infracțională de ansamblu a întregului grup, discutând și analizând posibile revanșe față de grupul advers etc”, se mai arată în motivare.

Judecătorii sunt de părere că lăsarea în libertate a lui Sile Cămătaru i-ar permite acestuia să continue cu ușurință „tiparul infracțional” care l-ar caracteriza.

„În condițiile în care această activitate infracțională era desfășurată de inculpat direct din penitenciar, și în condițiile în care se afla în stare de recidivă mare post-condamnatorie, sunt împrejurări ce imprimă un grad de periculozitate extrem de ridicat acestui inculpat. Aceste date referitoare la persoana inculpatului, coroborate cu natura și gravitatea faptei și contextul în care a fost comisă – din penitenciar unde se presupune că inculpatul trebuia să își însușească alte principii de viață și sociale, ca urmare a programelor reeducative, și să facă eforturi pentru o reinserție în societate, conduc la concluzia rezonabilă că un astfel de tipar infracțional poate fi continuat cu ușurință în ipoteza unei eventuale lăsări în libertate, iar persiana inculpatului constituie un pericol social și concret pentru ordinea publică”, se arată în motivare.

Ca atare, Tribunalul București a apreciat, potrivit documentului citat, că se impune și justifică luarea măsurii arestării preventive așa cum s-a solicitat, remarcând în același timp că luarea măsurilor neprivative de libertate (posibilitate luată în considerare și din oficiu ) nu ar putea servi adecvat bunei desfășurări a procesului penal.

Liderii clanului Cămătarilor, Ion și Vasile Balint, precum și Radu Cristian Roșca, liderul grupării Sportivilor, au fost arestați preventiv pentru 29 de zile în urma unor decizii din 23 februarie ale Tribunalului București.

Instanța a mai dispus emiterea unor mandate de arestare pentru alte 26 de persoane, respectiv Mario Nuțu Balint, Andrei Cristian Bădulă (implicat în scandalul Plaza Mall ce l-a avut ca actor principal pe Eugen Preda), Cornel Schuster, Marian Bucur, Nicușor Dumitrescu, Remus Petrică Dincă, Dănuț Ion, Dragoș Florin Broșteanu, Costel Valentin Danciu, Constantin Frangulea, Cosmin Vidin, Nicholas Vitto Niculae, Alexandru Ionuț Stoica, Eugen Pârvan, Mihai Ion Tonciu, Robert Florian Petre, Robert Constandache, Gabrile Robert Bușă, Marian Sârbu, Alexandru Răzvan Vasile, Constantin Neață, Geanina Narcisa Barbu, Gigi Daniel Chiras, Licuță Udilă, Adrian Răducu Bică și Bogdan Dumitrache.

Cei 29 de membri ai grupărilor Cămătarii și Sportivii au fost reținuți de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în urma a 115 percheziții, de la locuințele suspecților fiind ridicate sume importante de bani, bijuterii, mașini de lux și droguri.

Potrivit anchetatorilor, activitatea membrilor grupărilor s-a desfășurat pe două paliere infracționale. Astfel, în perioada 2008 – 2012, între membrii celor două grupări rivale au avut loc conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, „în scopul asigurării supremației la nivel infracțional în municipiul București”, situații ce au avut drept consecință punerea în primejdie a vieții și integrității corporale a membrilor grupării, dar și a altor persoane. De asemenea, membrii celor două clanuri au săvârșit infracțiuni de violență, „generatoare de beneficii financiare substanțiale”, în urma recuperării unor împrumuturi de bani dați cu camătă.