Curtea de Apel Mureș a decis într-un proces privind o contestație la o decizie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării că pagina de Facebook este spațiu public și comportamentul din acest spațiu este supus rigorilor legale. Decizia Curții de Apel Mureș a fost luată după ce Mircea Munteanu, directorul de cabinet al Prefecturii Mureș, a fost sancționat de CNCD pentru că a postat pe wall-ul său un slogan nazist. Instanța a reținut că profilul personal de Facebook este spațiu public.
În februarie 2012, CNCD l-a sancționat pe Mircea Munteanu, director de cabinet al prefectului de Mureș, cu 1.000 de lei pentru că în timpul protestelor împotriva guvernului Boc a postat pe contul său de Facebook mesajul: „Arbeit macht frei – asta să înțeleagă protestatarii”. Acest fiind unul din sloganele folosite de naziștii lui Adolf Hitler. Arbeit macht frei este și mesajul care apare la intrarea pe poarta lagărului de la Auschwitz, utilizat de naziști pentru exterminarea evreilor.
CNCD a considerat că acest mesaj este unul discriminatoriu și a decis să-l sancționeze pe Mircea Munteanu. În apărarea sa, funcționarul a argumentat că mesajul său a fost postat în timpul liber și că pagina sa de Facebook este un spațiu privat care nu are legătură cu activitatea sa din cadrul prefecturii. „Astfel, cu privire la acest aspect, recurentul arată că trebuie ținut cont de următoarele aspecte: mesajul său a fost exprimat pe pagina sa personală înregistrată pe site-ul de socializare Facebook și accesibil exclusiv persoanelor acceptate de el, fiind, așadar, un mesaj privat”, a susținut funcționarul în apărarea sa
Curtea de Apel a decis însă că profilul de Facebook este un spațiu public și că un mesaj postat pe wall nu poate fi asimilat unui mail privat. „Astfel, rețeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuță poștală electronică. Profilul său personal pe Facebook, chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre „prieteni” putând distribui informațiile postate de titularul paginii” , a reținut instanța
Fucționarul a mai încercat să se apere, argumentând că,de fapt, el nu a dorit să utilize sloganul „Arbeit macht frei” în sensul utilizat de naziști și că, de fapt, acest mesaj are alte rădăcini. Instanța a respins această argumentație, explicând că acest slogan este asociat naziștilor și ororilor comise de aceștia. „Utilizarea în sine a afirmației „Arbeit macht frei” într-un cadru public sau accesibil publicului, cu ocazia exprimării unei opinii referitoare la o anumită categorie de persoane (protestatarii), provoacă fără nici un dubiu asocierea acesteia cu sentimente de dispreț, repudiere, intoleranță, așa încât, reclamantul nu poate susține că a acționat fără vinovăție. Pe de altă parte, nu pot fi reținute nici susținerile potrivit cărora prin postarea mesajului nu a urmărit lezarea demnității umane câtă vreme, așa cum s-a arătat mai sus, utilizarea acestui slogan, asociat în conștiința populară cu ororile nazismului, dovedește intoleranța acestuia față de drepturile civile ale protestatarilor, consecința fiind lezarea demnității acestora”, a mai motivat instanța.