CULISELE mutării Registrul Comerțului de la Ministerul Justiției la Camera de Comerț. Ce a negociat România cu Uniunea Europeană

În timp ce în Parlament pregătește transferarea Registrului Comerțului la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), președintele acestei instituții este acuzat că urmărește să pună mâna pe fondurile registrului. Într-o adresă semnată de președintele Camerei de Comerț Bacău, acesta susține că prin proiectul de lege din Parlament, Registrul Comerțului va deveni „instrumentul discreționar de șantaj și manipulare al președintelui Camerei de Comerț”. Oficial, Registrul Comerțului a precizat pentru gândul că funcționarea instituției în subordinea Ministerului Justiției este o condiționalitate negociată cu Uniunea Europeană. Doi dintre inițiatorii proiectului de lege care are ca miză o instituție cheie din România sunt afiliați cu Camera de Comerț, adică exact instituția care ar urma să subordoneze Registrul Comerțului.

Pe 21 februarie cinci deputați (Alina Gorghiu, Aurel Vainer, Marko Attila, Mircea Grosaru și Florin Iordache) și un senator (Klárik László Attila) au depus la Senat o propunere legislativă prin care cer trecerea Oficiului Național al Registrului Comerțului de la Ministerul Justiției în subordinea Camerei de Comerț și Industrie a României. În expunerea de motive a proiectului parlamentarii au menționat că Registrul Comerțului funcționează acum deficitar și este rigid. „Sistemul registrului comerțului aflat în subordinea Ministerului Justiției se dovedește a fi unul rigid, lipsit de capacitatea de adaptare rapidă a sistemului informatic care să permită procesarea datelor”, se menționează în expunerea de motive

Doi dintre parlamentarii semnatari ai inițiativei sunt și membri ai Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț. Alina Gorghiu și Florin Iordache fac parte din Curtea de Arbitraj Internațional. Cei doi apar pe lista de arbitri publicată pe pagina oficială a Camerei de Comerț. Astfel cei doi sunt inițiatorii unei legi care afectează Camera de Comerț, instituție cu care au legături. Contactat de gândul deputatul PSD Florin Iordache susține că între Camera de Comerț și Industrie a României și Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț nu există nici o legătură. „Sunt instituții diferite nu au nici o legătură. Nu văd nici o problemă în asta”, a declarat Florin Iordache.

Pe de altă parte, președintele Camerei de Comerț este unul dintre supra-arbitrii Curții de Arbitraj. Legea de funcționare a Curții de Arbitraj arată că aceasta este în relații de subordonare fată de Camera de Comerț. „Regulamentul de organizare și funcționare al Curții de Arbitraj Comercial Internațional, precum și al colegiului acesteia este aprobat de Colegiul de conducere al Camerei Naționale (Camera de Comerț și Industrie a României n.red.)”, se arată în legea de funcționare a Curții de arbitraj.

Deputatul Florin Iordache a precizat că Mihail Vlasov, șeful CCIR, nu a intervenit și nu i-a solicitat promovarea proiectului de lege. Deputatul a mai spus că unul din beneficiile trecerii registrului la Camera de Comerț ar fi „o mai bună colaborare dintre comercianți și Camera de Comerț”

DESCARCĂ AICI PROIECTUL DE LEGE

Această inițiativă este susținută de Mihail Vlasov președintele Camerei de Comerț a României și membru PNL. Faptul că pentru trecerea ONRC la Camera de Comerț este suținută de Vlasov este demonstrată printr-o adresă semnată de acesta la începutul anului. Vlasov a cerut președinților Camerelor de Comerț din teritoriu să participe la o ședință în care urma să se adopte o declarație comună prin care se susținea trecerea ONRC la Camera de Comerț.

Mihail Vlasov, foto: Mediafax

După această acțiune între Vlasov și mai mulți președinți ai CC județene a izbucnit un conflict care a dus la dezafilierea câtorva dintre aceste instituții. Camerele de Comerț din Arad, Bihor, Bacău, Dolj și Vâlcea au fost excluse de conducerea Camerei de Comerț a României. Pe de altă parte, unele Camere de Comerț au cerut demiterea lui Vlasov. Una dintre acestea fiind Camera de Comerț din Dolj.

DESCARCĂ AICI ADRESA SEMNATĂ DE VLASOV

Trecerea Registrului Comerțului de la MJ la Camera de Comerț nu este agreată însă de toate camerele județene. O adresă a Camerei de Comerț din Bacău intrată în posesia gândul arată că de fapt doar Mihail Vlasov ar urma să profite de pe urma acestei operațiuni. Adresa semnată de către președintele CCJ Bacău, Doru Simovici, arată că proiectul îi atribuie puteri discreționare președintelui Camerei de Comerț. „Proiectul de lege nu readuce Registrul Comerțului în locul lui firesc, la Camerele de Comerț și Industrie Județene, așa cum prezintă inițiatorii în expunerea de motive, ci transformă ORC în instrumentul discreționar de șantaj și manipulare al Președintelui CCIR”, se arată în adresa semnată de Doru Simovici, președintele Camerei de Comerț Bacău.

Președintele Camerei de Comerț Bacău arată în analiza sa că practic proiectul de lege prevede ca președintele Camerei de Comerț va dispune discreționar de toate veniturile încasate de Registrul Comerțului. Proiectul de lege prevede următoarele: „Un procent de 90% din veniturile realizate prin realizarea activităților efectuate de oficiile registrului comerțului se virează în bugetul ONRC și se redistribuie în baza criteriilor stabilite de Biroul de Conducere al Camerei Naționale”

VEZI AICI ADRESA SCRISĂ DE CAMERA DE COMERȚ BACĂU

Care este miza preluării Registrului Comerțului

Miza preluării Registrului Comerțului de către Camera de Comerț sunt veniturile încasate de această instituție, dar și activele Registrului. Evaluările neoficiale arată că ar fi vorba de peste 60 milioane euro în total. În anii trecuți încasările Registrului Comerțului s-au ridicat la 100-130 milioane lei numai din taxele colectate de la societățile comerciale. În plus, Registrul Comerțului derulează și proiecte finanțate pe fonduri europene substanțiale.

Ce spune registrul Comerțului despre preluarea de către Camera de Comerț

Într-un răspuns remis gândul, ONRC arată că funcționarea instituției sub controlul Ministerului Justiției a fost una din condiționalitățile negociate cu Uniunea Europeană. Potrivit ONRC activitatea instituției este de interes public, iar bunurile ei sunt proprietate publică. „Serviciul public de ținere a registrului comerțului este organizat în conformitate cu normele constituționale în domeniul și legislația Uniunii Europene drept societar. Astfel cu privire la aquis-ul Uniunii Europene, care implică nu numai armonizarea legislației dintre dreptul UE și cel național, dar și capacitatea administrativă de a implementa măsurile adoptate, aceasta aparținând unei instituții publice prin ONRC în care în calitate de instituție public în subordinea Ministerului Justiției, se transpun toate directivele în dreptul societar, dar și în materii incidente. În îndeplinirea acestor atribuții ONRC a transpus în practică toate directivele privind societățile comerciale asumate”, precizează ONRC într-un răspuns pentru gândul.

Registrul Comerțului a mai arătat că în 2014 va fi implementată și o Directivă Europeană pentru interconectarea cu registrele comerțului din țările UE în sensul că firmele vor primi la înregistrare un cod unic de înregistrare.

Ministerul Justiției nu a furnizat până acum un punct de vedere privind propunerea legislativă de trecere a ONRC la Camera de Comerț.

O decizie a Curții Constituționale din 2009 arată că trecerea Registrului Comerțului la CCIR este neconstituțiunală. Curtea Constituțională spune în motivarea hotărârii că Registrul Comerțului desfășoară un serviciu public care nu poate fi trecut în sistemul privat. „Legea supusă controlului de constituționalitate prevede transformarea Oficiului Național al Registrului Comerțului din instituție publică cu personalitate juridică într-o structură pe lângă o asociație neguvernamentală – Camera de Comerț și Industrie a României – ceea ce echivalează cu abrogarea implicită a dispozițiilor care reglementează actualul statut al acestuia. Or, această modificare fundamentală nu poate opera decât în condițiile respectării principiilor constituționale și normelor europene incidente, precum și a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a condamnat pentru lipsa de transparență o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrări publice de către unele state membre (Hotărârea CJCE Comisia c. Franței din 14 octombrie 2004 și Hotărârea CJCE Comisia c. Germaniei din 18 noiembrie 2004)”, se precizeză în motivrea CCR.

Deputatul PSD, Florin Iordache spune că nu este prima propunere legislativă care ar putea fi respinsă.”Știu că există o decizie a CCR. Nu ar fi prima dată când o propunere nu trece. Am fost mai mulți colegi, am făcut acest proiect de lege este o opinie. Dacă nu trece nu e nici un capăt de țară”, a declarat deputatul.

VEZI AICI HOTARÂREA CCR DIN 2009

Potrivit CCR, în 33 de state din Europa Registrul Comerțului se află în subordinea unui minister de cele mai multe ori în subordinea ministerului Justiției. „De altfel, având în vedere că registrul comerțului îndeplinește un serviciu public de importanță deosebită în funcționarea pieței interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre a stabilit organizarea registrului comerțului sub control public, în diferite forme. Astfel, în 33 de state registrul comerțului este organizat în subordinea unui minister și numai în două state registrul comerțului este ținut de camerele de comerț, însă acestea fie au statut de instituție publică în cadrul administrației publice locale, fie se află sub controlul unui minister”, se meționează în hotărârea CCR.

Cine este Mihail Vlasov

Mihail Vlasov este socrul ministrului PNL Cristian David. În 2008, Vlasov a avut și un scurt mandat de parlamentar. În 2012 Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru corupție. 12 președinți de camere de comerț din teritoriu au transmis către DNA o plângere penală în care arată că Vlasov ar fi folosit discreționar fondurile Camerei de Comerț.”Președintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că acești bani nu au fost cheltuiți doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuției Bugetului de Venituri și Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr.2 (Execuția Bugetului de Venituri și Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terți), litera l (fond la dispoziția Președintelui), în coloana intitulată „prevederi 2011″ a fost menționată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, asa cum aprobaseră membrii Camerei Naționale, în Adunarea din data de 19 mai 2011”, se arată în sesizare. Până în prezent Mihail Vlasov nu a fost trimis în judecată de către DNA.

VEZI AICI SESIZAREA TRIMISĂ CĂTRE DNA