SAR: Barierele administrative și capacitatea slabă de combatere a corupției limitează creșterea PIB

Pesimismul privind performanța economică este explicat prin barierele administrative, precum timpii de plată a taxelor sau de import/export, și capacitatea slabă de combatere a corupției, potrivit SAR, al cărei sondaj indică pentru 2013 o creștere a PIB de 1%, sub prognoza Guvernului, de 1,6%, informează Mediafax.

Potrivit președintelui Societății Academice Române (SAR), Alina Mungiu Pippidi, indicatorii non financiari sunt mai relevanți pentru pesimismul analiștilor, indicând pe rând favoritismul companiilor de către guvernanți, timpii de plată a taxelor, sau de a face importuri și exporturi, capacitatea de combatere a corupției, sau transaparența administrației.

În ceea ce privește favoritismul, Pippidi a amintit că România se află pe al doilea loc, după Slovacia, cu o notă de 2, dintr-o scală de la 1 – întotdeauna se favorizeazã la 7 – niciodatã nu se favorizează. Media eruropeană este de 3,6, iar Suedia este cea mai bine plasată țară, cu o notă de 6.

Pippidi a arătat că se poate observa o relație direct proporțională între rata de investire a unui guvern și nivelul coruției, ceea ce înseamnă că țările unde statul se implică mai mult în economie, prin proiecte și investiții, au și un grad mai mare de corupție. România este un exemplu elocvent în privința acestui paraleleism.

O relație invers proporțională, mult mai ușor observabilă, se regăsește și între parametri birocrație (traduși prin timp necesari pentru diverse acțiuni care țin de interacțiunea cu autoritățile) – capacitatea de combatere a corupției.

De asemenea, raportul anual al SAR reiterează că lipsa de transparență favorizează corupția, relația fiind demonstrată de această dată prin comparație cu gradul de dotare cu servicii online puse la dispoziție de autoritățile publice, centrale și locale.

Un studiu al Băncii Mondiale arată și relația directă dintre controlul corupției și rata de absorbție.

„Cu alte cuvinte, dacă știu controlul corupției știu cât va fi absorbția”, a spus Pippidi.

Un alt clasament care plasează România pe o poziție foarte slabă este cel al timpului necesar pentru racordarea la rețeaua de electricitate, unde România se află printre ultimele 10 state, dintr-un studiu pe 185 de țări.

Prima recomandare a raportului SAR vizează reducerea barierelor de creștere, prin simplificarea procedurilor administrative cu îmbunătățirea indicatorilor de impact (timpul de plată a taxelor, import-export) pentru a ajuta economia măcar în zona care nu are contracte cu statul.

Pippidi a explicat că nu insistă pe corupție, întrucât flagelul va fi abordat de către Parchet, insanțe și ANI, iar fenomenul va fi mult limitat de restricțiile de disponibilități.

SAR propune și asumarea unui rol de control mai activ al statului în zona monopolurilor, care trag în jos climatul de afaceri prin servicii de slabă calitate și comportament abuziv și al întăririi standardelor europene.

De asemenea, este propusă colectarea de statistici de performanță administrativă pentru a permite o guvernare eficientă.