Turneul de adio al Vaya con Dios a readus celebra formație belgiană, vineri, în fața publicului român, care a primit-o cu multă căldură, fapt subliniat chiar de solista trupei, Dani Klein, care i-a sfătuit pe români să nu-și piardă speranța, precizând că știe că România trece prin schimbări.
După ce miercuri Vaya con Dios a concertat la Cluj-Napoca, vineri seară a venit rândul bucureștenilor să se întâlnească, la Sala Palatului, cu membrii formației belgiene.
Concertul a fost transformat într-o seară agreabilă de solista trupei, Dani Klein, care a interacționat în permanență cu publicul, fie prin cântecele sale, fie prin mesajele pe care le-a transmis pe tot parcursul show-ului, acestea fiind adaptate la contextul societății românești. Pe de altă parte, și publicul a părut foarte receptiv la mesajele cântăreței, a aplaudat-o și a cântat alături de ea.
Imediat după ce a urcat pe scenă, Dani Klein le-a spus „Bonsoir” (Bună seara, n.r.) celor peste 4.000 de spectatori veniți la Sala Palatului, după care a început să interpreteze piesa „One Silver Dollar”. Publicul a început să se dezmorțească instantaneu și să o aplaude, fiind răsplătit imediat de artistă, care a declarat: „Am avut un public minunat peste tot în lume, dar locul unde am simțit cea mai multă afecțiune este România. Din sufletul meu vă mulțumesc pentru asta și vă transmit toată dragostea mea”.
Cum era de așteptat, afirmațiile cântăreței – care a fost la fel de elegantă ca întotdeauna, și în ținută și în discurs – au stârnit ropote de aplauze, care au fost urmate de piesa „Time Flies”.
A urmat unul dintre cele mai apreciate momente ale show-ului, în care Dani Klein a anunțat că va cânta o piesă în limba franceză, care are la bază un cântec românesc. „Cineva mi-a dat un CD cu un cântăreț român. I-am uitat numele, pentru că sunt dificil de pronunțat numele voastre”, a mărturisit artista, însă publicul a recunoscut imediat melodia „Johnny”, care are pasaje similare cu piesa românească „Sanie cu zurgălăi”.
Concertul Vaya con Dios a continuat cu „Lulu’s Song”, „Quand Elle Rit Aux Eclats” și „Heading for a fall”, pe parcursul cărora Dani Klein a dansat în continuu. Apoi, cântăreața s-a adresat din nou publicului, spunându-i că pe 1 ianuarie a împlinit 60 de ani. „De aceea, o să mă așez pentru o vreme”, a spus Dani Klein, care s-a așezat pe un scaun, alături de Maria Lekranty și Nouri Sahli(backing vocals).
Precizarea acesteia a venit și ca un pretext pentru seria de cântece care au urmat – „What’s a Woman”, „Don’t Cry For Louie”, „Just a Friend” și „Puerto Rico” -, unele dintre cele mai așteptate piese ale serii, pentru care artista a creat o atmosferă mai intimă. „Puerto Rico” a fost, de altfel, primul cântec din concert în timpul căruia publicul s-a dezlănțuit și a cântat în cor alături de cei din Vaya con Dios.
După alte trei piese, între care și „Don’t Break My Heart”, Dani Klein i-a reamintit publicului român cât de mult îl apreciază. „Este cald aici. E o țară tropicală”, a glumit cântăreața. „Chiar este foarte bine să fii aici”, a mai spus ea.
Nu în ultimul rând, în timpul concertului, Klein a dorit să aducă un omagiu romilor. „Vreau să spun ceva. Știu că este o chestiune foarte sensibilă. Dar eu, Dani Klein, vreau să aduc un omagiu romilor”, a spus cântăreața, precizând că muzica acestora a inspirat, secole la rând, artiștii din întreaga lume.
Ulterior, Dani Klein a interpretat piesa „Djelem Djelem (Je l’aime, Je l’aime)”, despre care a spus că este ultima din program, însă artista a revenit apoi pe scenă, în aplauzele insistente ale publicului.
Ea a transmis cu acest prilej cel mai important mesaj al serii, rugându-i pe români să nu-și piardă speranța și precizând că știe că România trece prin schimbări foarte rapide.
„Nu vă pierdeți speranța. Vă rog. Știu că țara voastră se schimbă și se schimbă rapid. Dar continuați să rămâneți aceiași oameni agreabili ca în prezent”, a spus Dani Klein, în aplauzele celor peste 4.000 de spectatori, care s-au putut bucura apoi de piesele „I Don’t Want to Know” și „Still A Man”.
Concertul s-a încheiat în jurul orei 22.00, cu hitul „Neh Na Na Na”, la care publicul a fost invitat să cânte și să danseze. „Dacă nu cântați piesa asta cu mine, o să mă opresc imediat”, a spus râzând Dani Klein. Nu a fost nevoie ca artista să se oprească, deoarece toți cei peste 4.000 de oameni veniți la Sala Palatului au recunoscut-o imediat și au cântat-o în picioare, într-o atmosferă de bună-dispoziție totală.
Formația Vaya con Dios va mai susține un concert la Sala Palatului sâmbătă, de la ora 20.00.
Cele două concerte de la Sala Palatului, alături de cel susținut miercuri seară la Cluj-Napoca, fac parte din turneul de adio al celebrei formații belgiene Vaya con Dios.
Vaya Con Dios și-a anunțat retragerea printr-un mare turneu, „Farewell Tour”. După succesele înregistrate în 2009, la Sala Palatului din Capitală (spectacol sold out), și în 2010 (club Fratelli, show sold out), Dani Klein și colegii săi de trupă au decis să revină în România în cadrul ultimului lor turneu internațional, prin care își iau adio de la fani.
Trupa încheie prin acest turneu 27 ani de carieră. Hituri precum „What’s a Woman”, „Puerto Rico” și „Neh Na Na Na” se aud constant pe toate posturile de radio. Turneele trupei au traversat globul din Rusia până în Angola. Belgia a emis în 2008 o serie de timbre poștale „Vaya Con Dios”, cu imaginea solistei Dani Klein. În total, trupa a înregistrat până în prezent vânzări ce depășesc 7 milioane de albume și 3 milioane de single-uri.
Povestea formației Vaya Con Dios a început în Belgia, în urmă cu mai bine de 20 de ani. Anii ’80 reprezentau epoca la care vocea lui Dani Klein putea fi auzită în diverse spoturi radio sau în cluburi obscure, ca solistă a trupei Arbeid Adelt. Succesul s-a lăsat așteptat până ce Klein, alături de chitaristul Willy Lambregt și contrabasistul Dirk Schoufs au hotărât să pună bazele unei noi formații. Împărtășeau aceleași gusturi muzicale: jazzul, opera și muzica gipsy, genuri nu foarte apreciate în acea vreme la Bruxelles. Noua trupă se numea Vaya Con Dios („Du-te cu Dumnezeu”), o denumire spaniolă, preluată dintr-un documentar tv despre cartierul cubanez din Miami. Cei trei nu aveau planuri mărețe pentru viitor – își propuneau pur și simplu să vadă cum sună atunci când amesteci rockul cu ritmurile latine, blues, flamenco și șansonete.
Cu albumul „Night Owls” din 1990, Vaya Con Dios a ajuns să vândă milioane de albume. Influențele spaniole s-au resimțit din plin pe primele două albume ale trupei, ce cuprindeau piese devenite hituri în întreaga lume – „Puerto Rico”, „Don’t Cry For Louie”, „Nah neh nah”. Muzica lor a fost o adevărată gură de aer proaspăt în comparație cu mainstream-ul anilor ’80: avea culoare, soul, pasiune și fler.
Însă sub presiunea celebrității, trupa a început să se destrame. Willy Lambregt a părăsit trupa, Dirk Schoufs, partenerul lui Dani de scenă și de viață, a plecat, de asemenea, din Vaya Con Dios și a murit la scurt timp după. Devastată, Dani își strânge forțele și lansează solo tulburătorul „Time Flies”, urmat de un alt album la fel de melancolic, „Roots & Wings”. După care s-a așternut o tăcere îndelungată, timp în care ea și-a refăcut forțele.
Reîntoarcerea la muzică s-a produs în 1999, cu albumul „Purple Prose”, și apoi, și mai hotărât, în 2004, cu „The Promise”, care include hiturile „Je l’aime, Je l’aime” și „Don’t Deny”. În 2006 a fost lansat cel mai important album al trupei, „The Ultimate Collection”. Materialul recompune istoria celei mai cunoscute trupe belgiene, care și-a menținut popularitatea, de-a lungul anilor, în rândul a milioane de fani europeni. De asemenea, în 2007 trupa a lansat albumul „Comme on est venu”, compus integral în limba franceză.
(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini de la concert)