Consternare în Cipru, în urma încheierii unui acord cu UE asupra unui plan de salvare. Toate depozitele bancare vor fi taxate cu cel puțin 6,75 la sută

Ciprioți și rezidenți străini de pe insula mediteraneeană se aflau în stare de șoc, sâmbătă, după anunțarea unui acord cu Uniunea Europeană (UE) asupra unui plan de salvare în valoare de zece miliarde de euro ce include o taxă excepțională și fără precedent asupra depozitelor bancare, relatează AFP.

„Soluția pe care am ales-o este dureroasă, dar este singura care ne permite să ne continuăm viețile fără probleme”, a dat asigurări președintele cipriot Nicos Anastasiades, subliniind asupra riscului „prăbușirii” întregului sistem bancar de pe insulă.

Anastasiades a anunțat că se va adresa națiunii, duminică, pe tema planului de salvare încheiat sâmbătă dimineața, primul în UE care implică în mare măsură contribuția depunătorilor.

Parlamentul, angajat într-o cursă contra-cronometru în vederea validării acestui acord înainte de redeschiderea băncilor marți (luni este zi de sărbătoare publică), urmează să voteze acordul duminică.

Anastasidades, întors de la Bruxelles sâmbătă seara, urma să participe la întâlniri cu liderii partidelor și să se prezinte duminică dimineața în Parlament, care se reunește în ședință plenară la ora 9.30 GMT (11.30, ora României), potrivit agenției de presă CNA.

Cu scopul de a își reduce participarea la acest împrumut, după ce Nicosia a solicitat 17 miliarde de euro, creditorii i-au cerut să instituie o taxă excepțională, în cuantum de 6,75% asupra tuturor depozitelor bancare în valoare de până în 100.000 de euro și de 9,9% pentru cele ce depășesc acest prag.

Aceste prelevări, menite să colecteze 5,8 miliarde de euro, vor fi aplicate tuturor persoanelor rezidente pe insulă.

Taxele pe capital și dobânzile depozitelor vor fi compensate integral, prin distribuirea de acțiuni, a precizat ministrul Finanțelor Michalis Sarris.

În cadrul negocierilor sale cu UE și FMI, Guvernul a fost nevoit să cedeze, de asemenea, și în privința altei linii roșii și să accepte creșterea impozitelor asupra întreprinderilor.

Insula a obținut un ajutor în valoare de zece miliarde de euro, cu o contribuție din partea FMI în valoare de un miliard, potrivit unei surse diplomatice europene. La final, datoria cipriotă va fi de 100% din PIB, în 2020.

Imediat după anunțarea acordului, zeci de ciprioți și străini au încercat să își retragă banii de la bancomate.

– „Dezastru” pentru sistemul bancar, apreciază un deputat de centru-dreapta

„Este o catastrofă”, este de părere un cipriot, în vârstă de 45 de ani, venit să retragă bani. „Acest lucru ne face să dorim o ieșire din zona euro”, spune altul, un pensionar.

Însă aceste retrageri nu vor împiedica prelevarea taxelor aferente conturilor, afirmă Marios Skandalis, vicepreședintele Institutului Experților Contabili Publici din Cipru, deoarece, potrivit acestuia, sumele corespunzătoare taxelor „sunt deja blocate și nu pot fi transferate”.

Directorul unei întreprinderi belgiene se declară foarte îngrijorat. „Nu știu încă dacă acest lucru afectează și societatea mea, dar dacă măsura se aplică societăților, acest lucru înseamnă faliment pentru noi”, spune el.

„Situația este gravă, dar nu tragică. Nu există motive de panică”, a încercat să ofere asigurări un purtător de cuvânt al Guvernului, Christos Stylianides.

Însă deputatul Nicolas Papadopoulos, din cadrul partidului Diko (centru-dreapta), a cărui conducere a susținut alegerea lui Anastasiades, a criticat acordul, pe care l-a calificat drept un „dezastru” pentru sistemul bancar, considerat un pilon al economiei țării. „Este un coșmar”, a declarat el pentru postul de radio de stat.

Bank of Cyprus, cea mai importantă bancă din țară, deosebit de afectată de criza greacă, a calificat hotărârile adoptate la Bruxelles ca „dureroase și surprinzătoare”, apreciind ca „perfect de înțeles ca opinia publică să fie îngrijorată”.

Apeluri la manifestații au fost lansate, în special de către candidatul înfrânt în alegerile prezidențiale din februarie, George Lillikas, care a făcut campanie electorală împotriva acestui plan de salvare. El a îndemnat la o mobilizare marți.

Ciprul a solicitat un ajutor european în iunie 2012, după ce primele două cele mai importante bănci din țară, afectate de criză, au cerut Guvernului să le salveze, în urma unor pierderi evaluate la 4,5 miliarde de dolari.

Ciprul devine a cincea țară din zona euro care beneficiază de un program de ajutor internațional.