Conducerea Serviciului de Ambulanță Sibiu despre regionalizarea serviciilor: Care sună primul primul la Salvare scapă

Directorul medical al Serviciului Județean de Ambulanță (SJA) Sibiu, Alina Tărnăuceanu, a declarat, luni, că populația va avea de suferit în urma regionalizării serviciilor de ambulanță, mai ales în contextul lipsei de personal, iar efectul imediat va fi: „care sună primul scapă”.

Managerul SAJ Sibiu, Ovidiu Luca, și directorul medical, Alina Tărnăuceanu, au organizat, luni, o conferință de presă în care și-au prezentat punctul de vedere cu privire la proiectul regionalizării serviciilor de ambulanță, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Poate să sune macabru, dar e vorba de o selecție mai mult sau mai puțin naturală: care sună primul scapă, chiar dacă nu e foarte gravă solicitarea lui. Spun asta din cauză că există lipsă de personal. Sigur, nu suntem întotdeauna atât de repede la caz precum ne-am dori. Cu atât mai rău va fi de acum înainte. Și cred că nu ar fi necesar să moară câțiva oameni ca să demonstrăm că medicina de urgență nu se poate regionaliza chiar așa în zece zile”, a declarat Alina Tărnăuceanu.

La rândul său, managerul SJA Sibiu a spus că deciziile vor fi mai greu de luat.

„Vă dați seama că toată comanda va fi la centrul regional, toate celelalte 5-6 județe care vor fi arondate vor fi subunități fără personalitate juridică, fără drept de decizie, doar cu activitate operativă. Serviciul de Ambulanță este un serviciu de urgență, ca atare vor fi momente în care va fi necesar să se ia decizii de urgență. Decizia fiind doar la centru, eu mă îndoiesc că se va putea face acest lucru într-un timp optim”, a declarat Ovidiu Luca.

Potrivit acestuia, coordonarea activității din toate județele regiunii dintr-un singur loc va fi „imposibilă”.

„Dacă facem restructurare, considerăm că ar fi necesară elaborarea unei metodologii de lucru care să se discute, să se pună la punct și, în momentul în care aceasta este finalizată și se poate implementa, abia atunci să se facă regionalizare. Nu e cazul să punem iară carul înaintea boilor. Facem regionalizare și apoi – Dumnezeu cu mila – vedem cum o fi”, a spus Luca.

El a afirmat că vor apărea probleme atât în finanțarea serviciilor, cât și în coordonarea acestora, având în vedere că fiecare are anumite particularități.

„De asemenea, vor apărea probleme în ceea ce privește funcționarea serviciilor: fiecare județ prezintă anumite particularități datorită răspândirii populației, a structurii geografice a județului. Aș putea să vă dau un exemplu: toată perioada în care a fost cod galben, portocaliu de frig și viscol s-au făcut videoconferințe în care au fost chemați reprezentanții fiecărui serviciu de ambulanță și s-a văzut clar că în fiecare județ au trebuit luate alte măsuri, în funcție de condițiile care erau acolo, în funcție de necesități. Într-o situație de genul acesta, nu văd cum se va putea coordona toată activitatea de la centru”, a explicat Luca.

El a susținut că părerea sa referitoare la regionalizarea Ambulanței nu are nicio legătură cu posibilitatea de a-și pierde postul de director, precizând că ar putea să-și dea demisia „pe loc”, dacă asta „ar duce la o funcționare mai bună a serviciului”.

Direcțiile de sănătate publică județene se reorganizează în opt autorități regionale, având în subordine 34 de oficii județene de sănătate publică, iar serviciile județene de ambulanță, în opt servicii regionale, cu 33 de stații regionale, potrivit unui proiect al Ministerului Sănătății (MS).

Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică, vineri seară, un proiect de hotărâre de guvern privind reorganizarea instituției. Conform notei de fundamentare a proiectului, obiectivul fundamental al restructurării organizatorice a unor componente din sistemul de sănătate îl reprezintă, în principal, întărirea capacității administrative a Ministerului Sănătății.

„Prin aceasta se asigură coerența instituțională și se eficientizează procesul complex de adoptare operativă a deciziilor, mecanismul de control și inspecție și implementarea în timp scurt a Strategiei Naționale de Sănătate Publică, cu scopul declarat de a crește calitatea serviciilor medicale acordate pacienților și, implicit, gradul de satisfacție al acestora față de modul în care funcționează sistemul public de sănătate”, se mai arată în notă.