Asociația Română a Băncilor: „Vânzătorii de produse bancare” trebuie înlocuiți cu bancheri care să nu-și trateze clienții „într-o manieră industrializată”

„Vânzătorii de produse bacare” trebuie înlocuiți cu bancheri și consilieri care să știe să discute cu clienții și care să înceteze să le trateze cerințele „într-o manieră industrializată”, respectiv să încheie contracte de credite standard fără a ține cont de situația financiară specifică a debitorului, este de părere Petre Bunescu, vicepreședinte al Asociației Române a Băncilor (ARB).

Bunescu a atrans însă atenția că trebuie regândit și comportamentul agenților economici în relația cu băncile, aceștia apelând adesea la intrarea în faliment pentru a scăpa de datorii.

„(Băncile n.r.) vor trebui să se adapteze la noile realități ajustându-și modelul de business, rețelele de distribuție, numărul, structura și calificarea personalului și extinzând gama bancherilor, nu a simplilor vânzători de produse bancare”, a declarat Bunescu marți în cadrul unei conferințe găzduite de Banca Națională a României (BNR).

Personalul din bancă ar trebuie să „știe să discute cu un client, să știe să îi examineze documentele de specialitate, cu alte cuvinte să știe să citească situația financiară sau un bilanț și să facă evaluările de rigoare”, a adăugat el.

Multe companii apelează la insolvență pentru a scăpa de datorii

Vicepreședintele ARB a arătat că, în perioada de boom economic, băncile au acordat o atenție mai mare „activității comerciale”, respectiv creditării, cerințele clienților fiind „industrializate” prin contracte de credit identice chiar și pentru împrumuturile mari.

„Cred că în noua etapă băncile vor acorda mai multă atenție cerințelor particulare, specifice ale fiecărui client și deseori să găsească un produs specific pe cerința aceea particulară a unui client. Nu toți clienții sunt la fel, cu atât mai mult întreprinderile mici și mijlocii și marile companii”, a precizat Bunescu.

În opinia sa, trebuie regândit și comportamentul agenților economici care apelează la „soluția” insolvenței atunci când întâmpină dificultăți în returnarea datoriilor față de bănci.

„Nu este un secret faptul că, din păcate, în relația cu clienții noștri constatăm că nu de puține ori această rupere a relației de încredere, intrarea în insolvență voluntară, este justificată sau mai puțin justificată. Cert este că foarte foarte multe societăți au împrumutat acest sistem de gândire și anume că există o cale uneori mai facilă de a rezolva aceste probleme. în loc să găsim soluții comune”, a explicant Bunescu.

Valentin Lazea, economist-șef BNR, a atras la rândul său atenția, într-o prezentare susținută în nume propriu, că printre piedicile din calea stimulării creditării se află „slaba solvabilitate a primăriilor și o cultură a nerambursării, stimulată de legislația favorabilă debitorului”.

Unu din cinci credite nu este performant

În perioada 2007-2012, creditarea a crescut de la 150 de miliarde de lei la 226 de miliarde de lei, în timp ce creditarea pentru populație s-a dublat.

Totodată, la nivelul lunii februarie, rata împrumuturilor neperformante era de circa 17%, potrivit viceguvernatorului BNR, Cristian Popa.

„Cred că nivelul creditelor neperformante o să continue pe termen scurt să crească, există presiuni în acest sens. Depinde de două lucruri: de perspectivele de creștere pe termen scurt a economiei, de încrederea consumatorilor corporativi și persoane fizice, dar și de disponibilitatea băncilor de a mai da credite”, a declarat Popa, citat de Mediafax.