Medici acuzați de decontări inexistente. Cum funcționează rețelele de fraudă din sănăte: rețete pentru morți, analize fictive și achiziții supraevaluate

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București investighează o rețea de 42 de medici și laboranți care ar fi fraudat bugetul de stat cu jumătate de milion de euro. Rețeaua funcționa în felul următor: medicii prescriau rețete fictive, laboratoarele de analiză le prelua și le decontau de la Casa Națională de Asigurări pentru Sănătate. Mare parte din bani rămâneau la laboratoarele de analiză, iar medicii primeau un comision pentru rețetele false. Potrivit procurorilor, această rețea a falsificat peste 14.000 de rețete medicale. Parchetul mai arată că în acest caz au fost audiate 800 de persoane.

Fraudele din sistemul de sănătate sunt estimate la 2-300 de milioane de euro anual, iar pentru 2013 bugetul Ministerului Sănătății este unul de aproape 2 miliarde de euro.

În ultimele luni, procurorii au destructurat mai multe rețele de fraudare a bugetului de stat, vezi în text ce metode au folosit medicii pentru deturnarea fondurilor publice.

Rețeaua anchetată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București vizează o rețea de 42 de medici și angajați ai unor laboratoare de analiză. Potrivit cercetărilor realizate de anchetatori, acestă rețea a fraudat bugetul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București cu 500.000 de euro.

Potrivit procurorilor, principala metodă de fraudare a fost decontarea unor analize medicale fictive. „Medicul de familie, sau medicul specialist emiteau bilete de trimitere fictive, în sensul că ar fi trimis la analize pacienții din listele lor de pacienți la laboratoarele de analiză. Acest lucru nu se întâmple. Laboratoarele de analiză prin angajați luau aceste bilete de trimitere fictive, făceau niște buletine de analize fictive și decontau aceste analize la CNAS”, au precizat pentru gândul reprezentanții parchetului.

În schimbul biletelor de trimitere fictive, medicii primeau un comision de 10% din valoarea analizelor decontate. Potrivit procurorilor, mare parte din banii fraudați rămâneau la laboratoarele de analiză. În 70% din analizele fraudate, specialiștii laboratoarelor nu efectuau niciun fel de activitate în afară de redactarea deconturilor. Procurorii mai spun că așa se întâmpla în 70% din cazuri. Restul deconturilor fraudate se bazau pe analize defectuoase, care însă aveau un singur scop, acela de a deconta servicii la CNAS.

14.000 de bilete de trimitere falsificate

Procurorii spun că în acest caz au fost emise 14.000 de bilete de trimitere fictive pe numele a 800 de persoane. „Totodată, cele două laboratoare efectuau și în mod real analize, însă foloseau reactivi vechi sau chiar expirați, iar rezultatele se stabileau mai mult prin deducție decât în baza unor temeiuri științifice. Oricum, aparatura laboratoarelor, în ipoteza în care ar fi fost permanent funcțională, nu ar fi putut procesa analizele decontate de către C.A.S.M.B. – atât cantitativ cât și calitativ. Au existat și cazuri în care au fost pierdute probele biologice ale pacienților, situație în care angajații treceau în buletinele de analiză rezultate fictive”, mai spun procurii

Unul dintre medicii vizați de ancheta procurorilor este Sergiu Mihai Bârsan este medic la Clinica de Cardiologie a Spitalului Elias din Capitală.

Dosarul farmaciilor Dona-rețeaua rețetelor falsificate

O altă anchetă a procurorilor începută în acest an vizează numeroși farmaciști din lanțul Dona suspectați de fraude cu rețete medicale, dar și doi medici de la Institutul Oncologic Fundeni și Spitalul „Alexandru Obregia”.

Medicii prescriau tratamente pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați, apoi le trimiteau unor farmaciști, în baza unor înțelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor și le decontau la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, banii fiind spălați prin introducerea într-un circuit comercial licit. În acest mod, medicii și farmaciștii ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc, iar farmaciștii implicați obțineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, aveau prime în plus față de salariu, susțin procurorii. La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârșitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a rețetelor false eliberate.

Peste 4.000 de rețete false au fost eliberate de medicii acuzați de corupție și înșelăciune pe numele unor pacienți care nu au fost consultați și nici un au solicitat vreun tratament, unii dintre „beneficiarii” tratamentelor administrate de aceștia fiind persoane decedate.

VEZI AICI DETALIILE ANCHETEI

Rețeaua 2NA- rețete prescrise morților

Medicii Tiberius Mogoș și Carmen Dondoi, precum și administratorul lanțului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, sunt cercetați după ce ar fi eliberat rețete gratuite pentru medicamente antidiabetice pe numele unor falși pacienți, producând un prejudiciu de 2,3 milioane de lei.

În acest caz cei, doi medici prescriau rețete le fictive compensate, le trimiteau farmaciei 2Na care apoi le deconta de la CNAS. Potrivit procurorilor medicii au realizat peste 700 de astfel de rețete. În unele cazuri medicii au prescris rețete compensate chiar și unor persoane decedate.

Vezi aici detalii despre acest caz

Cazul Victor Babeș – contabila care a furat 150.000 euro

Fosta contabilă șefă de la Spitalul „Victor Babeș” din Capitală, Anișoara Bărbulescu, a fost trimisă în judecată în dosarul în care este acuzată de peste 400 de fapte de delapidare, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Procurorii arată în rechizitoriul trimis instanței că Anișoara Bărbulescu, în calitate de contabil șef în cadrul Biroului Financiar Contabil al Spitalului „Victor Babeș” în perioada ianuarie-septembrie 2012, a întocmit și folosit acte false pentru a-și însuși, în mod repetat, din veniturile unității sanitare suma de 669.000 de lei.

Astfel, Anișoara Bărbulescu nu ar fi depus integral sumele de bani care i-au fost predate de casier, împreună cu foile de vărsământ aferente, spre a fi depuse la trezorerie în contul spitalului și ar fi ridicat sume de bani din contul instituției, în baza unor file CEC, depunând ulterior fie sume mai mici, fie nedepunând suma ridicată.

Cazul Brădișteanu- mită de 4 milioane de euro

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de corupție din sistemul medical este cel al medicului Șerban Brădișteanu. În 2007 medicul Brădișteanu a fost acuzat că ar fi primit o mită de 4 milioane euro, toți banii fiind dați de o firmă austriaco-elvețiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădișteanu ar fi facilitat companiei câștigarea unei licitații pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfășurată în anii 2001-2002. Potrivit procurorilor medicul a primit banii prin intermediul unei companii offshore. În primul ciclu procesual Brădișteanu a fost achitat, dar Curtea Supremă a decis rejudecarea procesului care acum se află pe rolul Tribunalului București.

Fraude de 1 miliard de euro în sitemul de sănătate

Bugetul Ministerului Sănătății pentru anul 2013 este de 8,7 miliarde lei, adică aproape 2 miliarde de euro. Fraudele din sistemul de sănătate sunt consistente. Fostul președinte al CNAS a declarat în anul trecut că în perioada 2009 – 2012 fraudele din sănătate au fost de peste 1 miliard de euro. Lucian Duță a estimat că anual bugetul de stat este fraudat cu 200-300 milioane euro.

Corpul de Control al Guvernului a emis la finalul anului trecu un raport în care constat o serie de disfuncționalități în activitatea CNAS. Guvernu a sesizat DNA în acest caz pentru posibile fapte de corupție. Citește aici raportul Cropului de Control.