După o săptămână de tensiuni în USL privind numirea șefilor parchetelor, marți dimineață Victor Ponta era sigur că planul său și al președintelui Băsescu de a-i numi pe Laura Codruța Kovesi și Tiberiu Nițu la Parchetul General și DNA va avea succes. La CSM se prefigura o întâlnire amiabilă cu final fericit. După o discuție de câteva zeci de minute cu procurorii din CSM, Ponta a renunțat inexplicabil la planul agreat cu Traian Băsescu. Oficial, Ponta a susținut că CSM nu a fost de acord cu procedura directă, fără selecție prin concurs. Daniel Morar avea să dezvăluie, ulterior, că, în întâlnirea cu premierul, procurorii i-au explicat lui Ponta că nu vor să fie conduși de procurori puși în baza unui troc politic.
La finalul unei zile tensionate, Daniel Morar a anunțat public că procurorii cu experiență din DNA se vor în inscrie în concursul pentru șefia Direcției și a precizat că Laura Codruța Kovesi nu poate conduce această structură pentru că nu are „experiență pe anticorupție”.
Ce s-a întâmplat în ședința de dimineață
Marți dimineață premierul Ponta era sigur de planul său agreat cu președintele Băsescu pentru numirea Codruței Kovesi la DNA și a lui Tiberiu Nițu la Parchetul General. Aceste numiri erau rezultatul unui troc politic, Kovesi fiind favorita lui Traian Băsescu iar Nițu fiind omul premierului, „moștenit” de la ministrul Mona Pivniceru.
Ponta mai avea de trecut un hop, acela fiind discuția cu secția de procurori din CSM stabilită pentru ora 11. Înainte de ședință, Victor Ponta chiar s-a bâlbâit, admițând la insistențele reporterilor care-l asaltau cu microfoanele că o va propune pe Codruța Kovesi la DNA. Ulterior, purtătorul de cuvânt al premierului a dezmințit, afirmând că Ponta a răspuns ironic.
Discuția cu procurorii de la CSM a durat câteva zeci de minute după care Victor Ponta a renunțat la ideea numirii printr-o procedură directă, fără o selecție pe bază de concurs, a șefilor parchetelor. Oficial, Ponta a declarat că renunță la numirea celor doi pentru că procurorii din CSM i-au spus că trebuie să fie organizat un concurs deschis la fel ca cel al Monei Pivniceru.
Tehnic, pe lege premierul putea să ignore doleanța CSM-ului pentru că legea îi permite să-i propună pe Kovesi și Nițu. CSM putea să emită un aviz negativ, dar în final președintele Băsescu decidea. Având deja o înțelegere cu președintele Băsescu, Ponta avea siguranța că cei doi vor primi decretele de numire. Astfel că răzgândirea sa a rămas inexplicabilă.
Daniel Morar a explicat într-o intervenție televizată ce s-a întâmplat în spatele ușilor închise de la CSM și cum a renunțat Victor Ponta la numirea lui Kovesi și Nițu. „La discuția din CSM am fost întrebați de procedură trebuie agreeată. Am spus că trebuie să urmăm o procedură de selecție așa cum a fost cea a Monei Pivniceru. Trebuie să dăm șansa tuturor procurorilor buni să participe. I-am spus domnului Ponta că nu ne înteresează negocerile dintre actorii politici. CSM a spus astăzi că trebuie să existe o procedură clară”.
O nouă „recomandare” a Bruxelles-ului?
Chiar și după acest punct de vedere al CSM, Ponta încă putea să continuie cu planul agreat cu președintele Băsescu.
Deși oficial Comisia Europeană a precizat pentru gândul că nu comentează intenția lui Victor Ponta de a numi direct șefii parchetelor, Daniel Morar a lăsat să se înțeleagă că oficialii europeni nu agreează o astfel de situație: „Comisia Europeană a recomandat o procedură de selecție reală care să evite înțelegerile oculte dintre politicieni. Sigur, ministrul justiției – acum domnul Ponta – poate să ignore acestă recomandare. I-am spus domnului Ponta că am aprobat niște standarde pentru procurorii care vor să fie șefii la DNA, DIICOT și Parchetul General”.
gândul a solicitat reprezentanților Comisie Europene să precizeze dacă au existat discuții cu premierul Ponta pe marginea procedurii directe pe care el dorea să o aplice în alegerea șefilor Parchetului General și DNA. Inițial, Mark Gray, purtătorul de cuvând al CE, ne-a declarat că nu știe dacă au fost sau nu astfel de discuții. Ulterior, a revenit și a precizat doar că „CE nu face comentarii până când nu se va aproba o procedură clară” privid numirea șefilor parchetelor. Comisia Europeană a cerut României să numească șefii parchetelor printr-o selecție reală.
Procurorul general, Daniel Morar, a mai precizat că, înainte de discuția cu premierul Ponta, secția de procurori a CSM a aprobat criteriile pe care trebuie să le îndeplinească magistrații care vor să ocupe funcțiile de conducere din Parchetul General, DNA și DIICOT.
În opinia lui Morar, la viitorul șef al DNA trebuie să fie un procuror care provine din acestă structură. Procurorul General a mai declarat că în opinia sa Codruța Kovesi nu poate să conducă DNA tocmai pentru că nu a lucrat în acestă structură și nu are experiență în aticorupție. „Mi se pare inadmisibil ca la DNA să fie propus un procuror care nu provine de acolo, fie el și doamna Kovesi. Toată perfoamanța anticorupție se datorează procurorilor de la DNA și nu procurorului general. Toată performanța se datorează procurorilor de la DNA și judecătorilor. Doamna Kovesi nu are performanță în anticorupție la DNA”.
Lista scurtă a lui Morar pentru DNA
Daniel Morar a discutat cu colegii săi din DNA și i-a convins să se înscrie într-o viitoare procedură de selecție. Daniel Morar a prezentat și o listă scurtă cu procurori care ar putea să conducă DNA: Mariana Alexandru, Lucian Papici, Doru Țuluș, Călin Nistor și Viorel Cerbu. Plecând de la portretul robot al viitorului șef al DNA descris de președintele Băsescu în ianuarie, gândul a prezentat profilele procurorilor amintiți mai sus.
Mariana Alexandru este procuror-șef în cadrul DNA și a coordonat inițial ancheta în dosarele Trofeul Calității și Zambaccian. În dosarele Trofeul Calității, Năstase a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, iar în dosarul Zambaccian a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu suspendare.
Alexandru a anchetat și dosarul de corupție al fostului senator PSD Cătălin Voicu. În 2012, Voicu a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare. Tot Mariana Alexandru este cea care a instrumentat dosarul de corupție al fostului ministru PDL Monica Iaconb Ridzi, dosar care se judecă în continuare la Curtea Supremă.
Lucian Papici este șeful Secției de combatere a corupției din cadrul DNA, secția unde sunt investigate în general dosare de corupție cu polticieni. Papici a investigat alături de Mariana Alexandru dosarul fostului senator Voicu, soldat cu o condamnare în primă instanță.
Doru Țuluș este procuror-șef de secție în cadrul DNA și a instrumentat celebrul dosar al transferurilor din fotbal. În acest dosar, opt grei ai fotbalului au fost condamnați de Curtea de Apel București. Cristi Borcea, George Copos, MM Stoica, Jean Pădureanu, Giovanni Becali, Victor Becali, Gică Popescu și Gheorghe Nețoiu au fost condamnați, în total, la 40 de ani de închisoare și plata unor daune de peste 10 milioane de dolari. Cei opt au fost condamnați pentru că și-au însușit sume importante, rezultate din transferul a 12 jucători în străinătate. Procurorii DNA au descris în detaliu cum au eludat greii fotbalului românesc legislația și cum și-au umplut conturile evitând să plătească taxe la stat.
Procurorul Călin Nistor a condus DNA Pitești iar acum este șeful interimar al DNA. Nistor este cel care a anchetat dosarele în care a fost trimis în judecată președintele Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu. Procurorul a anchetat și dosarul deputatului PDL Sorin Pandele, care a fost deja condamnat pe fond la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiuni de corupție.
Procurorul Viorel Cerbu activează în cadrul DNA și este cunoscut pentru dosarele în care sunt investigați magistrații. Un astfel de dosar este cel al judecătoarei Gabriela Bârsan, judecător la Curtea Supremă. Același procuror a investigat dosarul permiselor false de la Argeș, în care fostul șef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule (SPCRPCIV) Argeș, comisar-șef Gheorghe Codruț Vlăsceanu, a fost condamnat la 14 ani de închisoare.