Instanța supremă arată, în motivarea deciziei prin care a respins solicitarea DNA de a da interdicție să părăsească țara inculpaților din dosarul transferurilor, că probatoriul procurorului s-a axat doar pe materiale de presă, fără a fi verificată veridicitatea informațiilor din acestea.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dat publicității, vineri, motivarea hotărârii din dosarul transferurilor prin care a respins ca neîntemeiată cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de stabilire a interdicției de a părăsi țara în cazul celor opt oameni din fotbalul românesc judecați în această cauză.
Judecătorii ICCJ arată că, „în primul rând, se constată că parchetul a înțeles să-și susțină toate argumentele invocate prin diverse titluri de articole din presă sau emisiuni TV, indicând mai multe site-uri web unde acestea ar putea fi consultate de către Înalta Curte, fără a verifica în nici un fel veridicitatea informațiilor pe care aceste materiale le conțin”.
„În aceste condiții și având în vedere că luarea oricărei măsuri într-o cauză nu poate fi fundamentată decât pe probatoriul administrat de către organul judiciar, Înalta Curte va analiza motivele învederate de către parchet exclusiv pe baza actelor aflate la dosar”, notează instanța, în motivare.
În acest sens, arată judecătorii în documentul citat, „se constată că niciunul dintre temeiurile arătate în cerere nu susține concluzia necesității luării față de inculpați a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara”.
Mai mult, se spune în motivare, în ceea ce îi privește pe Gheorghe Popescu și Mihai Stoica, „cererea nu este motivată în niciun fel, întrucât existența unor mijloace financiare care să le permită părăsirea teritoriului țării nu poate constitui un argument care să fie analizat de către instanță pentru luarea unei măsuri restrictive de libertate”.
„Împrejurarea că o parte din inculpați și-ar fi exprimat public nemulțumirea față de soluția de condamnare nu reprezintă, în opinia Înaltei Curți, un indiciu că inculpații se vor sustrage de la judecarea cauzei, iar prezența acestora încă de la primul termen de judecată (deși acesta a fost preschimbat), dar și la termenul stabilit pentru soluționarea prezentei cereri, vine să infirme această variantă susținută de către parchet. Dacă Ministerul Public consideră că aceste declarații ale inculpaților depășesc limitele admisibile ale libertății de exprimare, poate aprecia asupra incidenței altor dispoziții legale care sancționează un atare comportament”, afirmă instanța, în documentul citat.
Pe de altă parte, se mai arată în motivare, „în actualul stadiu procesual, buna desfășurare a procesului penal nu implică, în mod obligatoriu, prezența inculpaților, în condițiile în care în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 38511 alin. I1 C.proc.pen., iar verificarea hotărârii se face în limitele art. 38514 C.proc.pen., astfel că nu se justifică luarea unei măsuri preventive numai pentru asigurarea prezenței recurenților”.
„În ceea ce privește faptul că inculpații Borcea Cristian, Copos Gheorghe și Pădureanu Jean ar fi început să-și înstrăineze o parte din bunuri, pe lângă lipsa oricăror dovezi în acest sens, înalta Curte apreciază că, și în condițiile în care susținerile ar fi reale, aceasta nu justifică formularea unei cereri de luare a unei măsuri restrictive de libertate, ci eventual de instituire de măsuri asigurătorii, niciuna dintre obligațiile și măsurile care ar putea fi impuse conform art. 145 alin. I1 și alin. I2 C.proc.pen., neputând împiedica inculpații să facă acte de dispoziție cu privire la bunurile pe care le dețin”, se mai spune în motivare.
Referitor la faptul că George Copos și Jean Pădureanu au făcut cereri de intrare în insolvență a societăților Fotbal Club Rapid și Asociația Club Fotbal Gloria 1922 Bistrița, ICCJ reține că aceștia „nu au făcut altceva decât să se conformeze dispozițiilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, art. 27, obligând debitorul aliat în stare de insolvență să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor legii, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență”.
Tot în motivare, judecătorii fac referire și la întâlnirea inculpaților din dosar la care aceștia ar fi discutat un „plan” de a fugi din țară. „În fine, în ceea ce privește întâlnirea dintre inculpați, apărătorii acestora și diverse alte persoane, Înalta Curte constată că nu există nici măcar un indiciu care să susțină concluziile procurorului, care «bănuiește» că inculpații ar fi plănuit părăsirea teritoriului țării, ipoteza expusă de parchet fiind și total neplauzibilă (mai mulți inculpați discută public, în holul unui hotel, de față cu mai multe persoane, despre părăsirea țării pentru a se sustrage de la judecată)”, conchide instanța.
La termenul din 5 martie al dosarului transferurilor, șapte dintre cei opt oameni de fotbal inculpați, respectiv George Copos, Gigi Nețoiu, Gheorghe Popescu, Mihai Stoica, Cristi Borcea, Victor Becali și Jean Pădureanu, au arătat că vor să dea declarații în faza judecării recursului în acest caz, în vreme ce Ioan Becali le-a spus magistraților că se prevalează de dreptul la tăcere.
În 19 februarie, ICCJ a respins cererea DNA privind aplicarea interdicției de a nu părăsi țara pentru cei opt oameni de fotbal judecați în dosarul transferurilor de jucători. Decizia poate fi contestată la completul de cinci judecători al instanței supreme.
DNA a cerut interdicție de a părăsi țara în cazul celor opt inculpați motivând, printre altele, că aceștia au început să înstrăineze bunurile pe care le dețin sau să facă cereri de intrare în insolvență a cluburilor de fotbal.
Tribunalul București i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe toți cei opt inculpați din dosarul transferurilor de jucători. Decizia a fost contestată de procurorii DNA la Curtea de Apel București, care, în 12 noiembrie 2012, i-a condamnat pe toți cei opt oameni de fotbal la pedepse cu închisoarea, cu suspendare sau cu executare.
Inculpații au contestat decizia Curții de Apel București la instanța supremă, care va da o sentință definitivă în acest dosar.
Cei opt oameni de fotbal au fost deferiți justiției în 2 octombrie 2008, de către procurorii anticorupție, în legătură cu efectuarea de tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbaliști români efectuate de la cluburile Dinamo București, Rapid București, Gloria Bistrița și Oțelul Galați către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.
Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca – realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid București la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la clubul Oțelul Galați la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistrița la VfB. Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea – de la Dinamo București (împrumutat la FC Argeș Dacia Pitești) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo București la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo București la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistrița la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid București la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo București la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 și Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo București, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.