Ce LOVITURĂ în această dimineață! Cum vor răspunde ACUM marile companii care vând în România băuturi carbogazoase?

Băuturile carbogazoase ar putea fi vândute în România potrivit regulilor după care se comercializează țigările și băuturile alcoolice, respectiv doar persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani. Asta vrea Alin Popoviciu, un deputat aflat în opoziție.

Acesta intenționează ca, în temen de o săptămână, să înainteze colegilor săi de la Camera Deputaților un proiect legislativ potrivit căruia băuturile carbogazoase să fie interzise la vânzare minorilor.

„Ideea unui astfel de proiect mi-a venit privindu-mi fiica care, deși are doar 4 ani, e în stare să facă orice în schimbul unei guri de cola. Prima dată când a gustat un astfel de suc a fost astă iarnă. Eram în vacanță, la munte, și la fiecare masă cerea cola. Acest comportament m-a îngrijorat foarte mult”, a declarat pentru gândul Alin Popoviciu.

Deputatul susține că s-a documentat cu privire la posibilitatea ca băuturile carbogazoase să provoace dependență, ba chiar a discutat și cu nutriționiști. „Mi-au spus că aceste sucuri nu doar predispun la apariția obezității, ori a stării de agitație dacă au și cofeină. Mai mult, pot duce la apariția cancerului, datorită substanțelor pe care le conțin”, a mai spus deputatul.

Băuturile carbogazoase cu mesaje de avertizare

„Deocamdată sunt la partea de documentare”, susține Popoviciu, care promite că într-o săptămână va avea draftul de proiect. Spune că a vorbit și cu o parte dintre colegii lui, care l-au atenționat să nu fie atât de radical. „În consecință oscilez între interzicerea vânzării băuturilor carbogazoase către minori și obligarea producătorilor să pună pe etichete avertizări de genul: băuturile carbogazoase pot duce la apariția obezității, băuturile carbogazoase duc la apariția insomniei sau băuturile carbogazoase pot predispune la cancer, ca în cazul pachetelor de țigări. Vrem ca părinții să fie conștienți de riscurile la care își expun copii, iar dacă le permit celor mici să bea astfel de sucuri atunci să știe că o fac pe responsabilitatea lor”, a mai spus Popoviciu.

Contactat de gândul, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a declarat o astfel de inițiativă este binevenită. „Mai întâi va trebui să studiez și eu acest proiect atunci când va apărea și pe urmă voi putea discuta mai multe pe marginea acestui subiect”. Întrebat dacă se gândește ca în viitor să adopte o lege care să taxeze alimentele de tip fastfood, șeful de la Sănătate a precizat că din punctul lui de vedere „România nu este pregătită pentru o astfel de inițiativă”.

România, fruntașă la capitolul obezitate infantilă

România ocupă locul 3 din Europa în ceea ce privește obezitatea infantilă, adică 10% din copiii care se prezintă la medic au greutatea unui adult.

Specialiștii în nutriție ar putea susține o astfel de inițiativă, deși e foarte greu de pus în practică, mai ales că părinții români care , din păcate, pun accent pe prețul pe care trebuie să îl achite pentru un suc și nu pe calitatea acestuia.

„Este suficient să mergi la cumpărături și să vezi că părinții optează pentru un suc care la 2 litri este mai ieftin decât o sticlă de apă, la aceași cantitate”, a declarat pentru gândul dr. Alin Popescu, medic nutriționist.

Specialistul recomandă părinților să nu permită consumarea sucurilor carbogazoase de către copii, mai ales atunci când acestea conțin cofeină, extract de cola și taurină. „Un copil nu are nevoie de aceste substanțe. Are suficientă energie. Dacă mai primește și un pahar de suc devine agitat și se confrunta cu insomnii, efectele acestui tip de băuturi asupra organismul pe termen scurt”.

Pe termen lung, riscul apariției obezității este efectul consumului. „Numeroase studii au demosntrat în repetate rânduri că asocierea băuturilor răcoritoare cu chipsurile, covrigeii și alte produse de ronțăit, predispun la obezitate, mai ales atunci când este adoptat și un stil de viață sedentar. Adolescenții din ziua de azi fac astfel de asocieri, iar statisticile în ceea ce privește obezitatea infantilă ne plasează pe locuri fruntașe la nivelul Uniunii Europene”, conchide dr. Popescu.