MOTIVAREA eliberării lui Adrian Năstase. Cum erau să-l țină în închisoare articolele de pe blog pe fostul premier

Unul dintre punctele-forte ale recursului procurorilor DNA la decizia de eliberare condiționată din închisoare a fostului premier Adrian Năstase a fost atitudinea de permanentă contestare a pedepsei primite pe care acesta a afișat-o în articolele publicate, din închisoare, pe blogul personal. Judecătoarea care a făcut opinie separată și a cerut ca Năstase să rămână în închisoare, Carmen-Constanța Balaci, a dat dreptate procurorilor, ba chiar a cerut ca instanța să se pronunțe pe caracterul lucrării științifice publicate de Năstase din închisoare, motivând că părerea membrilor comisiei din Penitenciarul Jilava nu este suficientă.

„Justiția în ierarhia sistemului de valori al condamnatului Năstase Adrian ocupă un loc minor„, au încercat să demonstreze procurorii DNA la recurs, conform motivării deciziei Tribunalului București. Aceștia au citat mai multe articole publicate de Năstase pe blog, în care acesta contestă infracțiunea comisă și pedeapsa primită și se consideră un deținut politic.

„Autorul susține că miza condamnării sale la închisoare cu executare, în mod paradoxal, nu a fost pedeapsa principală – închisoarea, ci pedeapsa complementară, aceea a interzicerii unor drepturi, respectiv dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, conform disp.art.64 litera a Cod Penal. Condamnatul nu vede un impediment moral în a ocupa o astfel de funcție, odată ce a suferit o condamnare, ci deranjant pentru domnia sa este faptul că legea îi impune o asemenea restricție pentru o perioadă de timp determinată”, au susținut procurorii, conform motivării instanței.

„Petentul condamnat privește actul de justiție ca pe o trădare națională și ca pe un act antieuropean. Astfel, în două astfel de articole, autorul se pune singur alături de alți lideri politici internaționali care au fost condamnați de justiția din țările lor. Regretul exprimat de autor nu este acela că a ajuns să facă parte dintr-o galerie de lideri politici cu probleme penale, ci că este singurul față de care s-a pronunțat o condamnare cu executare. Totodată, petentul condamnat se consideră un deținut politic, acest aspect fiind relatat în două articole publicate de deținut pe 09.11.2012 și 27.11.2012″, au mai arătat procurorii DNA.

În alt articol de pe blog, Năstase a arătat că statul român plătește 500 de euro pentru fiecare lună pe care un deținut o așteaptă în penitenciar, până când instanța decide un termen pentru a judeca eliberarea condiționată. Astfel, Năstase acredita ideea că Tribunalul București provoacă pagube bănești cetățenilor români, prin amânarea termenului de judecată.

Judecătoarea contra: Năstase nu are dreptul, ci doar vocația pentru eliberarea condiționată

Judecătoarea care s-a opus eliberării condiționate a lui Adrian Năstase a fost Carmen-Constanța Balaci, ajunsă în completul de judecată alături de judecătoarea Florentina Vasilățeanu după ce colegele lor Viorica Dinu și Antonela Costache au fost arestate într-un dosar de corupție.

Balaci a fost cea care a respins o cerere de interdicție de a părăsi țara în procesul lui Dinel Staicu, din această cauză omul de afaceri craiovean reușind să fugă din țară și să se ascundă de justiție.

În cazul lui Adrian Năstase, judecătoarea Balaci a considerat că, deși condițiile tehnice de eliberare a fostului premier sunt îndeplinite, acesta ar trebui să își ispășească pedeapsa până la capăt, pentru că nu dă dovadă că a înțeles de ce a fost condamnat. Mai mult, eliberarea condiționată nu vine automat, la împlinirea unor condiții, ci este o clemență acordată de sistemul judiciar.

„Apreciez că, deși intimatul-condamnat a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, această împrejurare nu îi conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea liberării condiționate, având în vedere că nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile prevăzute de lege în acest sens. Astfel, liberarea condiționată reprezintă o măsură de excepție care trebuie fundamentată pe comportamentul intimatului-condamnat, de natură a crea instanței convingerea că executarea restului de pedeapsă în stare de libertate poate conduce la atingerea scopului educativ și preventiv al pedepsei.

În acest sens, apreciez că nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile prevăzute de lege pentru acordarea liberării condiționate, deoarece intimatul-condamnat nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, iar timpul executat din pedeapsă nu este suficient pentru a asigura o reală reinserție socială a acestuia”, a arătat judecătoarea Balaci.

Articolele postate pe blog de Adrian Năstase au arătat că fostul premier nu își asumă nimic din faptele comise și că de aceea nu ar trebui eliberat, a mai susținut judecătoarea:

„Din conținutul tuturor acestor materiale publicate de intimat în timpul executării pedepsei, rezultă, în mod neîndoielnic, că acesta neagă în mod constant săvârșirea faptelor pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii, făcând aprecieri extrinseci aspectelor care converg către individualizarea unor dovezi temeinice de îndreptare, considerându-se un deținut politic pentru a cărui deținere în penitenciar se fac cheltuieli din bugetul de stat„.

De asemenea, judecătoarea Balaci a mai susținut că lucrarea științifică pe care Adrian Năstase a publicat-o în timp ce se afla în închisoare – „Reprezentarea României la Uniunea Europeană în contextul reglementărilor interne și europene”, publicată la Editura Monitorul Oficial în 2013, ar trebui analizată și de instanță, nu doar de comisia din Penitenciar, pentru a stabili dacă aceasta are merite științifice. Legea nu specifică ce autoritate stabilește acest caracter al unei lucrări publicate de un deținut.