Cum s-au tăiat banii de la cercetare pentru că „rata de succes a fost neobișnuit de mare”. „Am fost somați să semnăm noi contracte în baza unui ordin care nu există”

Peste 300 de proiecte de cercetare sunt ca și compromise după decizia Ministerului Educației și al Cercetării de a tăia între 40% și 55% din fondurile pentru proiectele câștigate în ultimii doi ani, prin evaluarea unor experți internaționali. Fără vreo înștiințare prealabilă, cercetătorii au fost anunțați sec că Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCSI), din subordinea Ministerului Educației, reduce cu 40 – 55% bugetul Proiectelor Resurse Umane și a Proiectelor IDEI. În plus, un comunicat de la minister arată că finanțarea proiectelor este nesustenabilă deoarece ratele de succes pentru unele dintre proiecte au fost neobișnuit de mari, de până la 70%, la contractarea lor, în 2011. Peste toate, Ministerul Educației a anunțat deschiderea unei noi sesiuni pentru proiecte care vor fi evaluate în principal de experți români.

LEONHARD EULER, matematicianul care a „inventat” funcția matematică, omagiat de Google printr-un Doodle. Contribuțiile lui LEONHARD EULER la matematică. VIDEO

„Am primit o invitație, o somație de fapt, ca până pe 22 aprilie să semnăm noile contracte în baza unui ordin de ministru care nu există”, a explicat, pentru gândul, profesorul Liviu Ornea de la Facultatea de Matematică din București, care reclamă că tăierile nu au ținut cont de vreo evaluare, afectând proiectele în bloc.

LEONHARD EULER, omul care a revoluționat matematica, astronomia, fizica și logica, omagiat astăzi de Google. Cum a reușit LEONHARD EULER să schimbe științele exacte. VIDEO

„Proiectul este practic schilodit”, comentează Bogdan Murgescu, profesor la Facultatea de Istorie din București, nemulțumit că nimeni nu a explicat „ce vor face cu banii pentru că nu s-a tăiat din bugetul cercetării”.

Același lucru îl reclamă și Ovidiu Sârbu, conferențiar la catedra de biochimie a Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara, care a revenit anul trecut din Germania pentru a dezvolta în România o cercetare în domeniul cancerului. „Cel mai probabil asta vom face, ne vom întoarce de unde am venit”, a comentat el.

Contactat de gândul pentru mai multe explicații, ministrul Educației, Remus Pricopie, a expediat subiectul: „Ce am avut de zis am zis în comunicat”. Ministrul delegat pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, nu a putut fi contactat.

VEZI AICI COMUNICATUL MINISTERULUI EDUCAȚIEI CU PRIVIRE LA REDUCEREA FONDURILOR PENTRU PROIECTE

Mihai Dima, șeful demisionar al CNCS: Propunerile noastre nu au fost luate în considerare

Decizia reducerii fondurilor a avut ca prim efect demisia în bloc a membrilor Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS), cu rol consultativ pe lângă minister.

Mihai Dima, președintele demisionar al CNCS, a explicat pentru gândul de ce membrii consiliului și-au dat demisia și care sunt nemulțumirile oamenilor de știință. Înainte cu câteva zile să anunțe deschiderea unei noi competiții de proiecte, UEFISCSI i-a anunțat pe cercetători despre modul cum vor fi distribuiți banii pentru diverse proiecte și despre reducerile care trebuie efectuate din cauza sumelor insuficiente de la Educație.

„În scurt timp Consiliul a propus ministerului să suplimenteze bugetul și să distribuie mai uniform reducerile între diversele programe. Propunerile noastre nu au fost luate în considerare”, a explicat Dima ce i-a nemulțumit și mai tare pe membrii CNCS.

„Suma insuficientă alocată de Ministerul Educației competițiilor de proiecte și intenția de a direcționa resurse financiare către competiții de proiecte evaluate de experți români, în timp ce se fac reduceri masive ale bugetelor proiectelor selectate cu experți internaționali, reprezintă două cauze importante ale nemulțumirii generale din comunitatea științifică”, a spus Mihai Dima.

Vezi aici Comunicatul Consiliului Național al Cercetării Științifice

Cu toate că CNCS a propus redistribuirea în mod uniform a reducelor între diverse programe oficialii de la Educație nu au ținut cont de nimic.

„CNCS nu a propus finanțarea preferențială a unui program de cercetare în defavoarea altuia, așa cum susține Ministerul Educației, ci, din contra, a susținut o distribuire cât mai uniformă a reducerilor bugetare, între diverse competiții de proiecte”, a precizat Dima.

A venit să cerceteze cancerul, acum se gândește să plece

Ca urmare a reducerilor, mulți dintre cercetătorii români veniți din afară pentru a lucra în România își fac bagajele să se întoarcă de unde au venit. Este cazul lui Ovidiu Sârbu, conferențiar la catedra de biochimie a Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara, care a revenit anul trecut din Germania special să depună proiectele pentru care acum îi se taie finanțarea.

În 2012, alături de Cătălin Marian,de la Ohio State University, SUA, și de Ioana Tuduce, doctoranda la Univeristatea din Ulm, Ovidiu Sârbu a câștigat un proiect prin care încearcă să găsească moleculele care sunt implicate într-o serie de malformații congenitale și în formarea celulelor canceroase. Cu finanțare tăiată la jumătate, cercetătorul spune că cel mai probabil va pleca.

„Cel mai probabil asta vom face, ne vom întoarce de unde am venit. Eu mă voi întoarce în Germania. Colegul meu din America care venise special pentru proiectele astea este acum în SUA la un congres și probabil că va negocia să rămână acolo”, spune Sârbu.

El arată că pentru că proiectul este deja într-o competiție nu mai poate fi dus într-o alta, astfel încât să poată fi salvat.

„În cercetare sunt niște reguli. Nu pot să iau acum proiectul asta și să încerc să găsesc finanțare în altă parte. Nu poți să candidezi cu același proiect la mai multe finanțări”, spune cercetătorul care nu înțelege de ce s-au tăiat fondurile.

„Pot să înțeleg că există urgențe bugetare, dar nu pot să înțeleg de ce nu se comunică la ce se folosesc banii. Singura explicație este comunicatul de la minister”, a mai spus Ovidiu Sârbu.

Bogdan Murgescu: „Era cazul să zică de ce au tăiat și ce vor face cu banii”

Bogdan Murgescu, profesor la Facultatea de Istorie din București și autorul volumului „România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)” are un proiect privind universitățile în vremea comunismului. În cadrul acestuia avea programate mai multe activități la care se vede nevoit să renunțe.

„Proiectul este practic schilodit. Aveam o conferință internațională în noiembrie și o serie de activități la care trebuie să renunțăm. Va fi o reducere financiară atât pe partea de salarii, cât și pe partea de mobilități. Va trebui să reduc plata doctoranzilor implicați în proiect și să accept că vor munci mai puțin”, spune cercetătorul care nu crede în promisiunile din scrisoarea primită de la minister cum că banii vor fi redistribuiți în anii următori.

Bogdan Murgescu arată că era important să se explice de ce fondurile au fost reduse. „Era cazul să zică de ce au tăiat și ce vor face cu banii pentru că nu s-a tăiat din bugetul cercetării. Există mai mult decât un zvon că banii se vor duce pentru o altă rundă de proiecte, dar anumite proiecte dezvoltate în parteneriat cu privatul”, a mai spus istoricul.

Ștefan Szedlacsek: „Cei afectați vor fi masteranzii și doctoranzii”

Profesorul Ștefan Szedlacsek de la Institutul de Biochimie al Academiei Române se vede pus în situația dificilă de a renunța la masteranzii și doctoranzii din proiect.

„Proiectul nostru este legat de proteina ancestrală, care a existat cu milioane de ani în urmă. E foarte rău pentru că cei afectați vor fi masteranzii și doctoranzii implicați în proiect. Doctoranzii sunt plătiți cu 800 -900 de lei, prin proiectele astea noi reușisem să-i plătim cu bani din cecertare cam 3.000 de lei. Acum că au tăiat la jumătate nu vom putea să le dăm mai mult de 2000 de lei”, a spus profesorul.

De asemenea, cercetătorul spune că rezultatele proiectului vor fi compormise pentru că nu mai poate cumpăra reactivii necesari proiectului.

„Este cum se poate mai rău. Obiectivele din proiect nu poți să le faci la jumătate”, a spus Ștefan Szedlacsek.

Liviu Ornea: „De ce au tăiat 55% și nu 57%?”

Profesorul Liviu Ornea de la Facultatea de Matematică din București spune că de fapt proiectele a căror finanțare se va reduce la jumătate nu vor mai putea fi încheiate în parametrii stabiliți inițial.

„Pentru majoritatea cercetătorilor este catastrofal pentru că oamenii nu-și mai pot face lucrările, aceștia erau bani pentru materiale, aparatură, mobilități, salarii cu care ei își duceau proiectele la capăt. Sunt multe domenii care depind de această finanțare. Au fost angajați oameni în proiectele astea și unii nu au altă sursă de venit”, a spus pentru gândul Liviu Ornea.

În plus, se întreabă profesorul, de ce nu s-au dat criteriile după care s-au făcut tăierile? „Nu e normal să ni se spună ce socoteală au făcut? De ce au tăiat 55% și nu 57%? În plus, am primit o invitație (somație, de fapt) ca până pe 22 aprilie să semnăm noile contracte în baza unui ordin de ministru care nu există. Noi am cerut explicații și am cerut să ne trimită acel ordin, dar încă nu am primit nimic”, a precizat Liviu Ornea.

Profesorul bănuiește că în spatele tăierilor de fonduri se află de fapt altceva. „Toată mișcarea asta este făcută cu un scop foarte străveziu- blochează acești bani și în același timp organizează o nouă competiție de proiecte, cea de Parteneriate a fost deja anunțată, care vor fi evaluate conform unor criterii noi și, probabil, numai de evaluatori români”, a mai spus profesorul.

Cercetătorii spun că tăierea este cu atât mai ciudată cu cât nu a avut loc vreo rectificare bugetară pentru cercetare. Bugetul pentru cercetare este de 665 milioane de lei pentru 2013 Asta în timp ce în anul 2012 a fost de 995 milioane de lei.