Fostul deputat Mihail Boldea, pus în libertate de Curtea de Apel Iași. Decizia nu este definitivă

Curtea de Apel Iași a hotărât, vineri, punerea în libertate a fostului deputat Mihail Boldea, judecat pentru fapte de crimă organizată, la peste un an de la arestarea sa, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la instanța supremă de către procurorii DIICOT.

Un judecător de la Curtea de Apel Iași a înlocuit, vineri, măsura arestării lui Boldea cu cea a obligării de a nu părăsi țara.

Totodată, instanța din Iași a stabilit o serie de măsuri și obligații pe care fostul demnitar trebuie să le respecte, în caz contrar acesta riscând să ajungă din nou după gratii. Una dintre obligații este aceea ca Boldea să nu ia legătura cu ceilalți inculpat din dosar, cu părțile civile și nici cu unii martori.

Curtea a dispus totodată eliberarea provizorie sub control judiciar a lui Tudorel Vrânceanu, judecat în același dosar.

Mihail Boldea a fost trimis în judecată, în stare de arest, la sfârșitul lunii iunie 2012, de către procurorii DIICOT – Serviciu Teritorial Galați, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Alături de Boldea, în dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Ulterior, dosarul a fost strămutat de la Curtea de Apel Galați la instanța egală în grad din Iași, printr-o decizie a instanței supreme.

Mihail Boldea a fost arestat preventiv în lipsă în 22 martie 2012 și încarcerat în 27 martie 2012, iar ulterior instanțele i-au prelungit succesiv măsura.

Potrivit procurorilor, inculpații au acționat sub coordonarea liderului grupării, Mihail Boldea.

„Membrii grupării, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galați și Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curții de Arbitraj Galați, identificau terenuri și imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galați, proprietatea Consiliului Local Galați sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. În acest scop, inculpații au utilizat hotărâri judecătorești falsificate sau pronunțate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunțate în fals. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terțe persoane, cumpărători de bună credință, modalitate în care obțineau beneficii financiare substanțiale”, au precizat procurorii DIICOT.