O capsulă Soyuz a trimis în spațiu șoareci, șopârle și melci, pentru o lună

O capsulă rusească Soyuz a trimis în spațiu, vineri, o veritabilă „menajerie” alcătuită din șoareci, șopârle și melci, care vor rămâne pe orbită o lună, pentru o serie de experimente din domeniul cercetărilor medicale și pentru a pregăti viitoarele misiuni cu echipaj uman spre Marte, relatează AFP.

Capsula Soyuz a decolat la ora 10.00 GMT de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, potrivit imaginilor difuzate în direct pe site-ul Agenției spațiale ruse, Roskosmos.

Agenția rusă a confirmat plasarea pe orbită, la scurt timp după aceea.

„Este o adevărată arcă a lui Noe”, a comentat televiziunea publică rusă, prezentând experimentul științific, coordonat de Institutul pentru probleme biomedicale din Moscova (IMBP).

Centrul național pentru cercetări spațiale din Franța (CNES) a precizat la rândul său, într-un comunicat, că este partener pentru acest zbor al aparatului spațial Bion-M, considerat un „biosatelit automatizat”.

Acest zbor marchează reluarea cercetărilor fiziologice pe animale în spațiu, care „au fost întrerupte câteva decenii”, a subliniat CNES.

La bordul Bion-M, plasat pe orbită în același timp cu diverși alți sateliți, se află 45 de șoareci, 8 gerbili (rozătoare mici) din Mongolia, 15 șopârle, 20 melci și alte organisme vii.

Animalele, plasate în compartimente separate și sub supraveghere video permenantă, vor rămâne pe orbită o lună și vor reveni pe Terra, la fel ca un echipaj uman, pe 18 mai, pentru ca oamenii de știință să poată să studieze consecințele sejurului lor în spațiu.

„Vrem să aflăm până la ce punct organismul nostru se adaptează la condițiile de imponderabilitate și să înțelegem ce trebuie să facem pentru a ne asigura supraviețuirea în timpul zborurilor în spațiu pe distanțe lungi”, a declarat directorul de programe spațiale de la Roskosmos, Valeri Abrașkin, pentru postul public de televiziune.

Televiziunea rusă a prezentat mai multe compartimente cu uși din geam, în care se aflau rozătoarele.

Testele realizate pe șoareci îi vor ajuta pe specialiști „să înțeleagă mecanismele care declanșează schimbările observate în sistemul cardiovascular, în microgravitație”, a anunțat, la rândul său, CNES.

Cinci dintre șoareci au fost echipați cu senzori implantați sub piele care măsoară presiunea arterială și ritmul cardiac – înainte, în timpul, și la finalul zborului.

Această monitorizare de la distanță a devenit posibilă grație unui sistem de telemetrie, adaptat de către CNES, și care este considerat o premieră mondială.

Savanții francezi consideră că acest experiment îi va ajuta să înețeleagă mai bine consecințele pe care le are zborul în spațiu asupra oaselor și a mușchilor.

Un cercetător de la IMBP din Moscova, Evgheni Ilin, a declarat pentru agenția de presă Interfax că șoarecii rămași la sol vor fi eutanasiați la două zile după decolarea capsulei Soyuz, pentru prelevarea de țesuturi care vor servi apoi ca bază de comparație pentru evaluarea schimbărilor survenite la șoarecii de pe orbită, după sejurul lor în spațiu.

O sursă de pe cosmodromul Baikonu a precizat că oamenii de știință au fost nevoiți să înlocuiască o parte dintre șoareci cu un grup de „dubluri”, după o „bătaie” care a cauzat moartea unuia dintre animale.

„Trimitem în spațiu masculi, iar aceștia sunt agresivi și supuși stresului”, a adăugat aceeași sursă.

Același institut de cercetări a precizat că a trimis în spațiu cu această ocazie ouă de pești, microorganisme, semințe și plante, pentru a studia efectele pe care le are microgravitația asupra evoluției unor astfel de organisme vii.

Vehiculul Bion-M va ateriza pe 18 mai, la fel ca o capsulă care îi readuce pe astronauți pe Terra, în regiunea rusă Orenburg din Munții Ural.

Precedentele experimente de acest tip au fost realizate pe maimuțe, a anunțat televiziunea rusă, prezentând imagini alb negru cu acele primate, a căror misiune în spațiu a contribuit la pregătirea misiunilor spațiale cu echipaj uman la bordul stației spațiale sovietice MIR, iar apoi la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS).

Primul experient sovietic de acest tip cu un animal la bord a fost zborul cățelușei Laika, în 1957, care a precedat primul zbor în spațiu al unui om, rusul Iuri Gagarin, în 1961.

Cățelușa Laika a murit după câteva ore în spațiu.