Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au trimis în judecată, miercuri, 45 de persoane, printre care 19 medici, 13 asistente medicale și 12 angajați și administratori a două laboratoare de analiză, pentru deconturi ilegale de analize.
Persoanele trimise în judecată sunt acuzate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, luare și dare de mită.
Pentru că ar fi făcut deconturi ilegale de analize, magistrații i-au pus sub acuzare pe medicii: Carmen Simona Bizinche, Natalia Zarjințchi, Sorina Crenguța Șerboiu (medic specialist radiologie), Mohamad El- Rifai, Viorel Ordeanu, Monica Natalia Țocu, Maria Munteanu, Muteba Kanda, Mihaela Liliana Ivașcu (medic de familie), Mihaela Gheorghiu, Anda Mariana Iosup (medic de familie), Rodica Lazăr Contes (medic specialist pediatrie și ecografie), Monica Ursu (medic specialist obstetrică și ginecologie), Rodica Steluța Matei, Corina Gabriela Iancu (medic endocrinolog), Sergiu Mihai Bârsan, Alexandru Cristian Vasile Bugarin, Răzvan Florea și Bogdan Ioan Coculescu.
Alături de aceștia au fost trimse în judecată și asistentele medicale: Teodora Marin, Mihaela Pană, Dănuța Călin, Anca Luisa Teleguță, Mihaela Luminița Cristea, Aurica Nimigean, Dana Maria Buduluca, Melania Pandrea, Corina Pantazi, Ileana Gheorghe, Cristina Alina Trașcă, Marinela Zărnescu și Valentina Drăgușin.
În fața judecătorilor Tribunalului București vor ajunge și 12 angajați și administratori a două laboratoare de analize, și anume: Semseddin Dașkiran (administratorul CityLab), Suleyman Nemitanli (administratorul Uromed Center), Ioana Coconeanu (operator calculator CityLab), Alina Alexandra Eremia, Ana-Maria Baciu (biolog la CityLab), Irina Cristea (biolog la CityLab), Mihai Stanciu, Kamal Osman, Luiza Elena Iloiu, Constantin Stoica, Dănuț Vlase și Angelica Adriana Stanciu.
Dosarul a fost trimis de procurori la Tribunalul București.
Potrivit procurorilor Parchetului Tribunal, angajații și administratorii laboratoarelor de de analize medicale Uromed Center și CityLab fraudau bugetul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) prin „decontarea frauduloasă a contravalorii unor bilete de trimitere pentru investigații paraclinice (analize) false și unor bilete de trimitere pentru servicii medicale clinice (consultații) false”. Astfel, aceștia ar fi cauzat un prejudiciu de 2.145.781,26 de lei.
Magistrații menționează, în rechizitoriu, că, doar în perioada ianuarie 2011 – mai 2012, unul dintre laboratoare ar fi decontat de la CASMB 1.327.576,29 de lei cu titlu de analize, dintre care 953.956,59 de lei ar fi fost decontați fraudulos, fără a se efectua analizele (71,85 la sută activitate fictivă). Al doilea laborator ar fi decontat de la CASMB, în aceeași perioadă, 1.783.381,25 de lei cu titlu de analize, dintre care, susțin procurorii, 1.173.779,67 de lei au fost decontați fraudulos, fără a se efectua analizele (65,81 la sută activitate fictivă).
Potrivit rechizitoriului, direct sau prin intermediari, angajații celor două laboratoare stabileau legătura cu un medic specialist sau de familie, iar ulterior doctorii sau asistentele medicale (cu sau fără cunoștința medicului cu care lucrau) emiteau bilete de trimitere false pentru investigații paraclinice, compensate, fără acoperire în realitate.
„Biletele erau eliberate pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați sau, deși au fost consultați, nu li s-a recomadat efectuarea unor analize medicale; prin completarea rubricilor biletelor menționate, medicul face mențiuni nereale cu privire la prescrierea efecuării analizelor în cauză”, se menționează, într-un comunicat emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, către Mediafax.
Biletele ar fi fost completate de medic sau cu ajutorul asistentelor acestora, iar apoi erau înmânate angajaților celor două laboratoare, care le introduceau în circuitul laboratoarelor prin intermediul sistemului informatic Medis și le înaintau spre decontare către CASMB, fără ca pacientul să beneficieze de acele analize gratuite și fără ca laboratoarele să le efectueze.
Procurorii susțin că angajații laboratoarelor foloseau un limbaj codat când venea vorba despre biletele de trimitere false, pe care le denumeau „bomboane” sau „burți”. Mai mult, arată procurorii, pentru a diferenția biletele de trimitere reale de cele falsificate, angajații laboratoarelor țineau o evidență informatizată și scriptică.
„Angajații verifică biletele sub aspectul corectitudinii formale, completează în fals rubricile din bilete care ar atesta prezența pacientului, recoltarea probelor biologice și efectuarea analizelor. Medicii de laborator, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de «salariu», lasă parafa angajaților laboratorului pentru a o folosi fără drept în falsificare biletelor sau a raportărilor”, se arată în comunicatul Parchetului Tribunal.
Angajații celor două laboratoare solicitau decontarea valorii biletelor, falsificate în luna anterioară la CASMB, la începutul fiecărei luni.
Pentru serviciile lor, arată procurorii, medicii primeau 10 la sută din valoarea analizelor recomandate în biletele de analiză falsificate eliberate, iar asistenții care falsifică bilete primeau, în anul 2011, sume fixe pentru fiecare bilet, iar, în 2012, 10 la sută din valoarea analizelor prescrise în biletele de analiză falsificate eliberate.
În 30 martie, două complete de judecată de la Tribunalul București au dispus arestarea preventivă a 22 dintre cele 37 de persoane reținute de procurorii Parchetului Capitalei în dosarul decontărilor ilegale de analize medicale, alte 15 fiind lăsate libere. Deciziile au fost contestate la Curtea de Apel București
Procurorii susțineau, în martie, că medicii ar fi emis aproximativ 14.000 de buletine de analize fictive pe numele a circa 800 de persoane, din valoarea cărora își opreau 10 la sută.
Curtea de Apel București a respins, pe 16 aprilie, recursurile față de arestarea preventivă formulate de 16 medici și asistente.
În 5 aprilie, un alt complet al Curții de Apel București a judecat contestațiile formulate de alte șase persoane arestate în acest dosar, precum și recursul procurorilor în cazul altor 12 medici și asistente care în urma deciziei din 30 martie a Tribunalului București au fost lăsați liberi.
Instanța a respins recursurile formulate de Suleyman Memitanli (administratorul Uromed Center), Ioana Coconeanu (operator calculator CityLab), Alina Alexandra Eremia (asistent medical la CityLab), Ana Maria Baciu (biolog la CityLab), Irina Cristea (biolog la CityLab) și Valentina Drăgușin (asistent medical). Decizia este definitivă, astfel că aceștia vor fi cercetați în continuare în arest.
Judecătorii Curții de Apel București au admis în parte recursul procurorilor și au dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a șase medici și asistente în cazul cărora Tribunalul București a dispus în 30 martie cercetarea în libertate. Astfel, Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru Sergiu Mihai Bârsan (medic cardiolog), Aurica Nimigean (asistent medical), Dănuța Călin (asistent medical), Teodora Marin (asistent medical), Alexandru Cristian Vasile-Bugarin (medic de laborator la Uromed și apoi la CityLab) și Bogdan Ioan Coculescu (medic de laborator la Uromed).
Totodată, Curtea de Apel București a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă a altor șase medici și asistente în cazul cărora Tribunalul București a dispus cercetarea în libertate, cu interdicție de a părăsi țara. Astfel, vor fi cercetați în continuare în libertate Corina Pantazi (asistent medical), Dana Maria Buduluca (asistent medical), Melania Pandrea (asistent medical), Viorel Ordeanu (medic de laborator la Uromed), Sorina Crenguța Șerboiu (medic specialist radiologie) și Mohamad El-Rifai (medic). Instanța i-a obligat pe cei șase să nu exercite profesiile în baza cărora au săvârșit faptele de care sunt acuzați.
În aceste condiții, numărul persoanelor arestate preventiv în acest dosar este de 28.