Casele de vânătoare deținute de Ceaușescu în Timiș și Sibiu pot fi închiriate de 1Mai și Paște. Cât plătești pentru o cameră

Cabanele de vânătoare pe care familia Ceaușescu le deținea în județele Sibiu și Timiș pot fi închiriate de 1 Mai și Paște cu prețuri între 40 și 120 de lei pe zi. Cabanele din Timiș oferă, pe lângă cazare, „aer proaspăt”, iar cele din Sibiu au oferte speciale – la patru plătite se oferă două gratuit

În Timiș, Nicolae Ceaușescu avea două case de vânătoare – una la Pișchia și alta la Chevereșu Mare, ambele la aproximativ 25 de kilometri de Timișoara. Cele două case sunt acum în administrarea Direcției Silvice Timiș.

Cabana de vânătoare de la Chevereșu Mare are aproape tot timpul chiriași, iar în sezonul de vânătoare este ocupată în întregime.

Casa de vânătoare de la Chevereșu Mare are șapte camere de închiriat și o sală de mese. Prețul unei camere este de 120 de lei pe zi, iar întreaga casă poate fi închiriată cu 800 de lei pe zi. Casa a fost renovată de două ori după 1990.

Cea de-a doua casă de vânătoare se află la doar 25 de kilometri de Timișoara, pe drumul spre Lipova. Acolo încă mai funcționează o mică crescătorie de fazani.

Casa de vânătoare are zece camere, fiecare cu câte două paturi, iar prețul unei astfel de camere este de 120 de lei pe zi. Sala de mese, în care încap 30 de oameni, poate fi închiriată cu 500 de lei pe zi.

Pentru Paște, cele două cabane de vânătoare din Timiș sunt deja rezervare în proporție de 60%, însă directorul Direcției Silvice Timiș, Nicușor Țâțu, se declară optimist că până săptămâna viitoare ele vor fi ocupate în totalitate.

„Fostele case de vânătoare ale lui Ceaușescu sunt ocupate în proporție de aproximativ 60 la sută, dar până de Paște sunt convins că vor fi ocupate în totalitate. În ultimii patru ani, cel puțin, aceste case atrăgeau turiști care doreau să petreacă Paștele în mijlocul naturii și erau ocupate în totalitate”, spune Nicușor Țâțu.

Întrebat ce li se oferă turiștilor, pe lângă cazare, Țâțu a răspuns că „aerul proaspăt al pădurii este principala ofertă la cele două cabane”: „Fiecare dintre cele două cabane este dotată cu bucătării. Turiștii care vin aici își pot prepara singuri bucatele tradiționale și pot petrece în natură. Aerul pădurii este principala noastră ofertă”.

În Timiș, Nicolae Ceaușescu vâna doar mistreți, avea interdicție de la medici să vâneze fazani

Nicolae Ciubotaru are acum 81 de ani și a fost unul dintre organizatorii partidelor de vânătoare ale lui Ceaușescu.

„Am lucrat 25 de ani la Pișchia, la crescătoria de fazani de acolo. Pe vremea aceea erau peste 50.000 de fazani pe an. Acum abia dacă mai sunt 5.000, dar asta deja este o altă discuție. M-ați întrebat despre casa de vânătoare. edeți dumneavoastră, lumea nu cunoștea, dar acolo a fost inițial un sediu de brigadă silvică. Acolo s-au organizat crescătorii de fazani, însă în anii ’50 s-a transformat în casă de oaspeți. Când venea Ceaușescu, acolo se servea masa. A fost de două ori la vânătoare de fazani, dar a fost de mai multe ori în localitatea Șarlota (aflată în apropiere – n.r.), la vânătoare de mistreți și cerbi. Și la Chevereșu Mare mergea tot la vânătoare de mistreți”, își amintește Ciubotaru.

Nicolae Ciubotaru spune că adeseori Ceaușescu era însoțit la partidele sale de vânătoare de primul-ministru de la acea vreme Gheorghe Maurer, care era un pasionat al vânătorii. Acesta spune că medicii îi interziseseră lui Ceaușescu să vâneze fazani pentru că „îi făcea rău la inimă”.

„Maurer a fost mai pasionat de vânătoare, au fost împreună (cu Nicolae Ceaușescu – n.r.) la Pișchia. Ceaușescu a devenit pasionat după ce a devenit președinte deoarece era la modă. Medicul i-a interzis lui Ceaușescu să mai participe la vânătoare de fazani pentru că după un fazan se trage foarte mult, se trag și 20 de focuri de armă și nu îi făcea bine la inimă. La început, Ceaușescu nu era bun la vânat, dar cu timpul s-a perfecționat. Sunt tot felul de povești că mai trăgeau și alții, iar el își însușea vânatul, dar nu e așa, el chiar vâna și trăgea destul de bine”, spune Ciubotaru.

El își mai amintește că mai întâi se făcea un plan de vânătoare: „Eu am fost printre organizatorii planului de vânătoare. Se făcea un plan de vânătoare mai întâi, se știa cum se mișcau vânătorii și gonacii în pădure, se cunoștea foarte bine traseul. La amiază se făcea un foc mare, în pădure, unde li se aducea carne pe care o frigeau cu bețele la foc. Nu era oricine în jurul acestui foc, erau Ceaușescu și oficialii lui. Gonacii aveau și ei un foc mai mic, la ceva distanță și li se aducea și lor apă minerală și un pachet care conținea chiflă și cârnat”.

Bărbatul mai spune că animalele vânate de Ceaușescu și persoanele de care era însoțit erau trimise la export, existând și pentru asta un plan.

„Tot ce se vâna era trimis la export. Noi aveam plan, nu se făcea risipă ca acuma. Nu se dădea nicio coadă de fazan la nimeni, totul mergea la export. Era frumos ambalat și mergea la export”, își amintește Ciubotaru.

El spune că cei care îngrijeau casele de vânătoare din Timiș erau pregătiți în permanență pentru o vizită oficială, iar uneori erau anunțați cu o săptămână înainte că avea să sosească Ceaușescu pentru o partidă de vânătoare. În aceste vizite venea și Elena Ceaușescu, care, „alături de doamnele care o însoțeau, stăteau la casa de vânătoare și se mai plimbau prin pădure”.

La cabana de la Bâlea Lac tarifele sunt cuprinse între 85 și 95 de lei pe noapte, iar la patru zile plătite se primesc două gratuit

Cabanele din județul Sibiu care au aparținut familiei Ceaușescu și care erau pe vremuri păzite strașnic astfel încât nimeni să nu se apropie de ele au fost modernizate, extinse și sunt deschise publicului larg.

Mii de turiși își petrec anual sărbătorile sau concediile acolo, mulți dintre ei fiind atrași de numele foștilor proprietari.

Soții Elena și Nicolae Ceaușescu au deținut Cabana Paltinu de la Bâlea Lac, la peste 2.000 de metri altitudine, în timp ce fiul lor, Nicu, a avut propriul domeniu în localitatea Săliște, în cealaltă parte a județului.

Cabana de la Bâlea Lac a fost construită în 1972, odată cu Trasfăgărășanul, pentru vânătoarea anuală de capre negre a lui Nicolae Ceaușescu, vânătore care avea loc în luna octombrie. Cabana, folosită cândva exlusiv de cei doi împreună cu câțiva prieteni apropiați, a fost preluată de Societatea Bâlea Turism desprinsă din fostul OJT, care a modernizat-o și a extins-o cu fonduri europene, transformând-o în cabană turistică de trei stele cu o capacitate de 34 de locuri în 15 camere duble și două apartamente.

Tarifele la Cabana Paltinu sunt cuprinse între 85 și 95 de lei pe noapte, cazare cu mic dejun inclus.

În perioada 30 aprilie – 6 mai, turiștii beneficiază de o ofertă specială – dacă plătesc patru nopți de cazare pot sta șase, plătind în plus pentru ultimele două zile tariful de 15 lei pe zi de persoană pentru micul dejun.

„Odată cu încălzirea vremii se fac deja rezervări. Se pot face și cu câteva zile înainte de sărbători, pentru că nu este programată nicio competiție. Există rezervări pentru 1 Mai și Paște, dar sigur, cabana nu este plină. Odată cu cele șase zile libere, sigur vor fi iubitori ai schiului care vor vrea să urce la munte, unde zăpada măsoară peste doi metri”, spune Marius Olaru, directorul societății care administrează acum Cabana Paltinu.

Cabana de la Bâlea a fost complet modernizată, doar apartamentul lui Ceaușescu a rămas intact

Cabana a fost modernizată în totalitate, mai puțin apartamentul care a fost folosit de către Nicolae Ceaușescu, unde sunt păstrate patul, dulapurile, fotoliul, mocheta și chiar perdelele.

„Cabana a fost vandalizată la Revoluție. Armata a scos cu cuțitele plăcile de ciment, de gresie care erau acolo pe jos, crezând că e ascunsă comoara lui Ceaușescu. Au sărit pe paturi, au rupt paturile. Niște revoluționari au zis: «Ăsta e patul lui Ceaușescu, să-l rupem!». După preluare am tot refăcut până în 2007, când am modernizat și am extins. Cabana a fost mărită cu 75 la sută. La compartimentare nu am schimbat. În apartamentul lui am lăsat mobilierul original: pat, dulapuri, fotoliu, mochetă, perdele. A fost modernizată baia. Am vrut să-l las ca un fel de muzeu. Este camera cea mai căutată. Apartamentul numărul 1 era al lui, iar camera numărul 2 era a ei, situată vizavi de apartamentul lui”, afirmă Marius Olaru.

Acesta își amintește că în 1992, când a preluat cabana, acolo erau multe instalații gândite pentru perioada comunistă.

„Cabana avea un cazan de încălzire de vreo 4-5 metri lungime, făcut cadou de o fabrică din Mediaș. Avea rezervoare de motorină de peste 30.000 de litri. Încălzirea în cabană era pe păcurină. La momentul la care am preluat erau toate, dar nefuncționale. Acum nu mai este nimic. Toate erau gândite pentru perioada lui, când nu conta cât costă, dă-i să meargă. La noi contează și cât costă”, explică Olaru.

El mai spune că exista un regulament al cabanei care spunea de câte ori se scutură cearceaful, ce lucruri se fac zilnic, care se fac săptămânal și care se fac lunar.

Înainte de partidele de vânătoare munții erau „periați” ca să fie aduse caprele negre, iar pe timpul șederii lui Ceaușescu Transfăgărășanul era închis

Înainte de partidele de vânătoare, munții erau „periați” ca să fie aduse în zonă caprele negre, iar pe durata șederii lui Ceaușescu la Bâlea Transfăgărășanul era închis și nimeni nu avea voie să urce.

„La vânătoarea din 1989 au fost niște povești interesante. Era agitație mare, că periau munții ca să-i aducă caprele la împușcat. După prima tranșă de vânătoare nu a prea fost mulțumit și toți gonacii se așezaseră deja la Bâlea Cascadă la băut și mâncat. A venit ordinul: «Mai periați odată munții. De regulă, când venea la vânătoare se spunea că sunt căderi de pietre pe drum și drumul era închis. Noi o dată am vrut să urcăm, prin octombrie și ne-au zis că sunt căderi de pietre. De fapt, era el la cabană. Circulația era întreruptă. El venea cu elicopterul peste munte, ateriza și îl așteptau de la partid. La Cabana Bâlea Lac erau milițienii și făceau chef după ce se termina vânătoarea și era el mulțumit, iar la Paltinu era el cu tovarășii lui”, mai povestește Marius Olaru.

Acesta spune că la vânătoarea din 1987 grupul electrogen al cabanei nu a pornit decât foarte târziu, iar Nicolae Ceaușescu s-a enervat și a dat ordin să se construiască linie de medie tensiune până la Bâlea Lac.

„Lucrarea s-a făcut în șase luni. Dacă o făceam azi, o făceam în câțiva ani. Așa a fost electrificată zona Bâlea Lac. S-a enervat că n-a pornit grupul electrogen”, afirmă Marius Olaru.

Întrebat dacă a găsit în cabană luxul despre care se vorbea imediat după Revoluție atunci când era vorba despre fostele reședințe ale familiei Ceaușescu, răspunsul lui Marius Olaru a fost: „Nici vorbă”.

„Nu a avut nimic ieșit din comun, chiar modestie. De la mediu în jos, banal. Clanțe de aur, ce se spune. Nici vorbă. Ceaușescu a fost un om relativ modest în privința asta, iar el nu prea iubea Cabana Paltinu. Venea la Bâlea pentru că n-avea capre negre altundeva, aici era rezervație de capre negre. El nu prea iubea în general Sibiul. În 1976 a fost întâmpinat cu niște pietre ascunse în flori care au fost aruncate pe mașină. Eram pe stradă când a venit cu mașina și au fost aruncate flori pe mașină, dar în interior erau ascunse pietre. Atunci a fost mare scandal în Sibiu, cu Securitatea…”, mai spune directorul SC Bâlea Turism.

Marius Olaru afirmă că reacțiile turiștilor legate de foștii proprietari ai cabanei sunt diferite: mulți sunt fascinați de numele Ceaușescu și vor să se cazeze în fostul apartament al lui Nicolae Ceaușescu, dar sunt și unii deranjați de acest aspect.

„Pentru cei care au cunoscut perioada respectivă nu e un punct de atracție, dar pentru alții care nu știu, este. Ei nu știu ce înseamnă să ai rație, să nu poți să vorbești. Au fost tot felul de inițiative, am vrut să facem o cameră muzeu, să punem cuvântări de-ale lui, să-i punem portretul, dar am renunțat. Nu mi se pare corect pentru turistul care vine și care solicită o cameră și nu vrea să fie deranjat de portretul lui Ceaușescu pe perete. Dacă întreabă, le spunem și le arătăm, dar sunt și persoane care sunt și deranjate de treaba asta. Unii spun: «Uau, am dormit în patul lui Ceaușescu!» Sunt mulți din ăștia, dar sunt unii care spun că nu-i interesează”, afirmă Olaru.

Întrebat care este numărul de turiști care vin anual la Cabana Paltinu, Marius Olaru spune că nu face o numătătoare exactă a lor, dar afirmă că vara sunt „foarte mulți.

„Fluxul maxim de mașini pe Transfăgărășan a fost de 7.500 de mașini pe zi, măsurat de cei de la Drumurile Naționale. La un calcul simplu, asta înseamnă undeva la 15.000 – 20.000 de turiști, zilnic. Din 10.000 de oameni, cam o mie intră și în cabană. Alte măsurători nu facem”, precizează Marius Olaru.

Domeniul lui Nicu Ceaușeascu de la Săliște, care se întinde pe patru hectare, în mijlocul unei livezi, transformat în complex agroturistic

Domeniul lui Nicu Ceaușeascu de la Săliște, în suprafață de peste patru hectare, construit în mijlocul unei livezi de meri, peri, pruni și vișini, cuprindea cabana lui personală, folosită doar pe timp de vară pentru petreceri private, dar și cabana administratorului și un grajd pentru animalele pe care Partidul Comunist Român le creștea acolo: porci, iepuri, cai.

Domeniul aparține acum de Primăria Săliște, care l-a preluat în 1996 de la fostul IAS Șura Mică și îl administrează prin intermediul SC Agroturism Săliște, societate a Consiliului Local.

Domeniul a devenit complex agroturistic, însă cabana personală a lui Nicu Ceaușescu este aproape la fel ca înainte de Revoluție și conține mare parte din mobilierul original, lămpi, instalația electrică și alte elemente de decor originale. Cabana este formată dintr-o cameră cu două locuri și un living. Camera poate fi închiriată cu 40 de lei de persoană pe noapte, iar cei care vor să folosească și livingul trebuie să plătească un tarif suplimentar care se stabilește la recepție, în funcție de mai multe criterii.

Cabana este construită departe de ochii lumii, într-o poieniță, fiind mărginită de un lac și de un heliport, construit odată cu cabana, dar pe care localnicii spun că Nicu Ceaușescu nu l-a folosit niciodată.

„Nu a venit niciodată cu elicopterul. Venea cu mașina. Toată lumea știa că un ARO cu numărul 1 București 700 era al lui. Toată lumea se ferea din calea lui când vedea mașina. Cred că nici nu a dormit niciodată aici. Noi când am preluat clădirea nu avea niciun fel de sistem de încălzire. El venea vara, făcea un chef, mâncau, beau și plecau după câteva ore”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Ioan Gligor, viceprimar al orașului în 1996, când domeniul a fost preluat de comunitate.

Cabana personală a lui Nicu Ceaușescu a fost construită la câteva sute de metri distanță de restul clădirilor de pe domeniu, așa încât Nicu Ceaușescu și prietenii săi să nu fie deranjați de nimeni.

El spune că Nicu Ceaușescu a ajutat multă lume din localitate, multora le-a dat apartamente la Sibiu și îi plăcea să se plimbe singur pe dealuri și munți, fără să fie urmărit de milițieni.

„Avea ură mare pe milițieni. Nu voia să-l urmărească nici când venea pe aici. Că se mai ascundeau milițienii pe unde puteau, era altceva, dar el nu vroia să-i vadă. Știa toate traseele turistice. Primise de la un mare vânător din zonă hărți și știa locurile mai bine decât noi cei de aici. Se plimba singur pe jos. Mult se plimba”, a mai povestit Ioan Gligor.

Fostul viceprimar din Săliște spune că multă lume se aștepta să fie comori ascunse, lux în cabană, dar nu a fost niciodată așa ceva.

„Înainte de Revoluție am lucrat 37 de ani ca depanator radio-tv în Săliște. Mă mai chema administratorul de acolo să repar televizioarele că se mai stricau. Avea vreo două sau trei televizoare color, care era mare lucru pe vremea aia, că nu mulți aveau. Nu se găsea nimic altceva ieșit din comun acolo. Nu am fost acolo însă niciodată când a fost Nicu Ceaușescu. Nu l-am întâlnit. Nu avea nimeni voie. De fapt oamenii nici nu se apropiau de locul ăla”, a mai spus Ioan Gligor.

Acesta povestește însă că stocul de „vinuri bune” din cabană era de apreciat.

„Mă mai servea administratorul cu câte un pahar de vin bun că erau multe pe acolo”, își amintește Ioan Gligor.

Pe domeniu, fosta cabană a administratorului a fost transformată în Vila „La Nicu”, formată din trei camere duble cu baie proprie, living mare și bucătărie.

Pe locul fostului grajd, Primăria Săliște a construit o vilă care are o cameră mare cu capacitate de zece paturi, două camere duble și o cameră single. În aceste cabane, tarifele sunt cuprinse între 10 și 40 de lei pe noapte de persoană.

În apropierea acestor cabane, SC Agroturism Săliște a construit două cabane mici, de lemn, cu câte două locuri, pentru care doritorii trebuie să plătească câte 30 de lei de persoană pe noapte. În plus, a fost amenajat un teren de campare cu cortul sau cu rulotele.

Pe domeniul de la Săliște, de pe vremea lui Nicu Ceaușescu se mai păstrează încă terenul de tenis cu nocturnă, funcțională și acum. În rest, puține lucruri au mai rămas, în general câteva elemente decorative sau de mobilier.

Primăria Săliște a amenajat o piscină deschisă publicului larg toată vara, dar și un loc unde se amplasează corturi pentru nunți și botezuri.

Actualii administratori ai fostelor cabane ale familiei Ceaușescu din județul Sibiu spun că, în general, numele foștilor proprietari și poveștile despre aceștia atrag an de an mii de turiști în zonă.

La domeniul din Săliște, potrivit lui Claudiu Muntean, pe timp de vară, lunar, cam 500 de persoane se cazează în cabane.

„Cei mai mulți dintre cei care vin aici ajung pentru că au auzit că a fost a lui Nicu Ceaușescu. Majoritatea sunt români, dar am avut și din Germania sau Olanda”, spune Claudiu Muntean, directorul societății Consiliului Local care administrează domeniul.

Acesta povestește că a existat intenția de a fi pusă mai mult în valoare fosta apartenență a domeniului, dar mai sunt puține dintre lucrurile originale, astfel încât s-a renunțat.

(Departamentul FOTO vă pune la dispoziție imagini)